Omagiu adus de Flutur în Parlamentul de la Viena celor care au reprezentat Bucovina în acest for legislativ

Reprezentanţii Bucovinei în Parlamentul de la Viena din perioada 1861-1918 au fost omagiaţi ieri de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, în discursul său ţinut în faţa acestui for legislativ al Austriei. Flutur a declarat că se simte onorat să adreseze câteva cuvinte în Parlamentul Austriei, în calitate de reprezentant al unei părţi din Bucovina istorică, cea din România, arătând că Bucovina fost reprezentată de 73 de deputaţi în cele 12 sesiuni parlamentare şi de 10 reprezentanţi în Camera superioară - Camera Domnilor. Reprezentanţii Bucovinei în Parlamentul de la Viena, a spus şeful administraţiei judeţene, reflectau şi structura etnică a populaţiei, din statistici rezultând că, pentru perioada 1861-1918, din cei 73 deputaţi, românii au deţinut 35 de mandate (47,94%), germanii, 16 mandate (21,92%), ucrainenii, 10 mandate (13,70%), evreii şi armeano-polonii, câte 6 mandate (8,22% fiecare). Gheorghe Flutur a făcut o scurtă trecere în revistă a perioadei în care Bucovina a fost inclusă în rândul ţărilor şi al provinciilor Coroanei de Habsburg – timp de 143 de ani, de la 1775 până în 1918, subliniind că, la început, Bucovina a avut administraţie militară austriacă, apoi, la 10 ani după anexare, în 1785, Bucovina a fost încorporată Galiţiei, ca simplu ţinut administrativ, timp de 64 de ani.

”Evocând bucovinenii din Parlamentul de la Viena, trebuie să arătăm că au fost mari patrioţi”

”Aportul parlamentarilor bucovineni în Parlamentul de la Viena a fost semnificativ, atât în elaborarea legilor fundamentale, Constituţia şi Legile electorale, pentru întreg Imperiul, cât şi unele legi şi demersuri sectoriale şi pentru promovarea intereselor provinciei Bucovina”, a arătat Flutur în discursul său. El a menţionat domenii ca: apărarea intereselor ţăranilor, înfiinţarea de şcoli cu predare în limba română, înfiinţarea Universităţii, în 1875, la Cernăuţi, asigurarea libertăţii presei, problema căilor ferate din Bucovina, proiecte referitoare la instituţiile financiare - propuneri pentru înfiinţarea Băncii ţării, reglementarea salariilor învăţătorilor şi ale medicilor rurali şi multe altele. Dintre personalităţile bucovinene care au activat în Parlamentul de la Viena Gheorghe Flutur a amintit câteva dintre cele mai importante: Eudoxiu Hurmuzaki, om politic, apărător al autonomiei ducatului, care în 1864 este numit căpitan al ţării şi va conduce lucrările Dietei Bucovinei, Alexandru Petrino, 1870-1871 ministru al Agriculturii,  Constantin Tomaşciuc, primul rector al Universităţii din Cernăuţi, Ioan Lupul, din 23 martie 1893 vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Constantin Isopescul-Grecul, vicepreşedinte al Camerei, din 1911, Iancu Flondor, artizan al unirii Bucovinei cu România, Anton Kochanowski, primar al oraşului Cernăuţi, Felix Maria Pino Friedenthal, fost şi ministru al Comerţului, Eusebiu Popovici, membru al Consiliului Școlar al Austriei, membru al Academiei Române, Siegmund Conrad-Eybesfeld, ministru al Cultelor şi Învăţământului, Vladimir Repta, mitropolit al Bucovinei.

Flutur a precizat că cei 143 de ani cât timp Bucovina a fost inclusă în rândul ţărilor şi al provinciilor Coroanei de Habsburg au lăsat câteva amprente asupra provinciei, şi anume: s-au pus bazele instituţiilor democratice - Parlament, Constituţie, legi electorale, partide politice, s-au creat şi apoi modernizat instituţiile fundamentale ale statului, în învăţământ – şcoli,  Universitate, în sănătate, în justiţie, în sistemul bancar, s-a dezvoltat infrastructura - drumuri, poduri, căi ferate, utilităţi în marile oraşe (apă, energie electrică), cadastrarea teritoriului, amenajarea şi îndiguirea râurilor, amenajarea pădurilor şi reglementarea exploatării lor, dezvoltarea mineritului - mina de sare Cacica şi cea de mangan de la Iacobeni. ”Evocând bucovinenii din Parlamentul de la Viena, trebuie să arătăm că au fost mari patrioţi, au luptat pentru drepturile şi interesele populaţiei Bucovinei, au contribuit considerabil la dezvoltarea economică, socio-culturală şi politică, atât a provinciei, cât şi a întregului Imperiu. Iar noi, astăzi, le aducem un respectuos omagiu. Bucovina a fost, este şi va rămâne un ţinut al toleranţei, un ţinut multietnic şi multiconfesional, un model al convieţuirii paşnice între minorităţi. Bucovina este, aş putea spune, o Europă în miniatură, un model demn de urmat pentru vremurile actuale. Vă aşteptăm să o vizitaţi, să o cunoaşteţi – să fiţi oaspeţii noştri cât mai curând”, şi-a încheiat discursul Gheorghe Flutur.