Un nou caz de botulism la Suceava, din cauza unei conserve de fasole

Un nou caz suspect de botulism a fost înregistrat la Spitalul de Urgență ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava. Un bărbat în vârstă de 47 de ani, din Câmpulung Moldovenesc, a fost internat miercuri seara, în secția Boli Infecțioase a spitalului, cu manifestări ”care sugerează botulismul”, după cum ne-a declarat medicul de caz, dr. Christina Nicolae. Dr. Nicolae a afirmat că pacientul prezenta manifestări neurologice, tulburări de vedere și alte simptome care au determinat-o să suspecteze botulismul, incriminat în acest caz fiind consumul unei conserve de fasole, în data de 16 decembrie. ”Facem și alte investigații și explorări, dar toate simptomele manifestate de pacient ne conduc spre diagnosticul de botulism”, a declarat medicul infecționist.
Conform celor relatate de pacient, el a fost singurul din familie care a mâncat din conserva de fasole.
Spre norocul pacientului, Spitalul de Urgență dispune de ser antibotulinic. Managerul spitalului, Vasile Rîmbu, a declarat că serul a fost eliberat imediat din farmacia spitalului, iar dr. Nicolau a decis administrarea de îndată. Totodată, Rîmbu atrage atenția populației să aibă mare grijă la alimentele pe care le consumă, în special la cele conservate. ”Botulismul este o boală extrem de gravă, care duce la moarte, dacă nu se intervine imediat cu tratament specific. În cazurile care au ajuns la noi, de cele mai multe ori sursa îmbolnăvirii au fost conservele, preparate în casă sau din comerț. Trebuie să avem mai multă grijă la ce mâncăm”, a spus managerul spitalului, Vasile Rîmbu.
Botulismul este provocată de o toxină produsă de Clostridium botulinum și de cele mai multe ori apare în urma consumului de conserve preparate în gospodărie. Există mai multe tipuri de toxină botulinică, dar tipurile A, B și E determină peste 95% dintre cazurile de botulism la om.
Tratamentul cu ser antibotulinic este obligatorie
În botulism, terapia antitoxicå cu ser specific, preferabil polivalent, este obligatorie și este recomandată în primele 24 ore după apariția primelor semne, evitându-se astfel evoluția intoxicației către forme grave ce necesită tratament specializat în unități de terapie intensivă (respirație asistată).
Studii asupra unor cazuri determinate de neurotoxina tip A au arătat că la pacienții care au primit ser anti A în maximum 24 de ore de la apariția semnelor clinice mortalitatea a fost de 10%, cu o durată medie de spitalizare de 10 zile, comparativ cu cei ce nu au primit ser, la care mortalitatea a fost de 46%, iar media spitalizării a depășit 50 de zile.
Importanța toxiinfecției este dată atât de gravitatea bolii, cât și de faptul că neurotoxina botulinică poate fi utilizată în scopuri bioagresive, îndeosebi bioteroriste. Toxina botulinică este încadrată ca „agent bioagresiv categoria A“. Necesarul de ser este imposibil de asigurat în cazul unui atac armat ce are ca urmare un număr uriaș de pacienți, dar orice stat își asigură stocurile de ser antibotulinic pentru a acoperi focarele naturale de toxiinfecție alimentară și protecția accidentală a lucrătorilor din laboratoarele cu mare risc de contaminare.
În România, Ministerul Sănătății nu achiziționează însă serul în sistem centralizat, ci lasă acest lucru la latitudinea spitalelor, din bugetul lor propriu. În condițiile în care în țară apar 20-30 de cazuri pe an, spitalele județene sau municipale evită să dea câteva zeci de mii de euro pentru a achiziționa un ser care are valabilitate maximă 12 luni. Până acum câțiva ani, serul se producea la Institutul Cantacuzino din București, dar după ce activitatea institutului a fost oprită, unica posibilitate este importul și singura companie farmaceutică ce poate importa este Unifarm SA.
După ce în ultimii doi ani Spitalul de Urgență Suceava a înregistrat pacienți cu botulism și a fost nevoit să caute de urgență ser, a achiziționat și câteva doze de rezervă, cu care acum poate salva viața câmpulungeanului.