Cele patru proiecții eveniment ale celui mai recent film românesc premiat la Cannes, „Bacalaureat”, în regia lui Cristian Mungiu, au stârnit o emulație impresionantă în rândul sucevenilor cinefili, biletele puse la dispoziție de organizatori epuizându-se într-un timp foarte scurt.
Grație cererii mari din partea publicului, „Bacalaureat” a avut patru proiecții la Suceava, două la Cinema Modern și două la Universitatea „Ștefan cel Mare”, de fiecare dată cu sala plină. Un tur de forță pentru regizorul și scenaristul Cristian Mungiu și pentru actorii implicați în această producție, Lia Bugnar și Vlad Ivanov, care au intrat în dialog cu publicul sucevean și au răspuns tuturor curiozităților cinefililor.
Regizorul Cristian Mungiu a câștigat premiul pentru regie, pentru lungmetrajul „Bacalaureat”, la gala celei de-a 69-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, care a avut loc duminică seară.
Referitor la interesul sucevenilor pentru întâlnirea cu filmul „Bacalaureat”, Mungiu a menționat că premiile obținute de o peliculăgenerează curiozitate în rândul spectatorilor, dar și o vizibilitate mai bună în cinematografele din întreaga lume. „Premiul este o recomandare, are valoare în ochii spectatorilor. Cel mai grozav lucru care se poate întâmpla unui film aflat la început este să fie primit cu un asemenea entuziasm cum am fost noi primiți noi. Filmul l-am încheiat în februarie-martie, însă viața filmului începe abia acum. A început la Cannes și ea durează cel puțin până la finele anului. Beneficiul acestui premiu este că el va fi cumpărat și distribuit în cinematografe din întreaga lume. Desigur, va trebui să călătorim, să însoțim filmul. Avem câteva date concrete, la toamnă, în Franța și Statele Unite”, a menționat Cristian Mungiu.
La rândul său, actrița Lia Bugnar a mărturisit că își dorește să vadă săli de cinematograf pline, nu doar cu prilejul unor evenimente festive.
„Premiul inimaginabil pentru orice film românesc ar fi ca oameni alfabetizați, cititori de cărți și dornici de a se căuta pe sine să se caute și într-o sală de cinema, unde nu sunt subtitrări, adică la un film românesc. Acest film s-a vândut în 50 de țări, dar e totuși trist să știi că oamenii vor vedea filmul tradus și că cei care ar putea să-l recepteze fără intermediari nu o vor face. Un adevărat premiu pentru noi ar fi ca într-o zi obișnuită să ieșiți din case, să mergeți la cinema, să cumpărați un bilet. Să veniți și atunci când nu e un eveniment, artiști și când e lumea bună din oraș de față”, a subliniat actrița.
„Bacalaureat”
Filmul „Bacalaureat” îl aduce în lumină pe Romeo Aldea, doctor într-un mic oraș de provincie, care și-a educat singurul copil, pe Eliza, cu ideea că odată ce va termina liceul, va pleca să studieze și poate să se și stabilească în străinătate. Planul lui e pe cale să se împlinească, Eliza primind o bursă să studieze psihologia în Anglia. Singura condiție pentru ca aceasta să fie admisă este să promoveze examenul de bacalaureat cu minimum nota 9, o formalitate pentru o elevă așa de bună cum este ea. În ziua dinaintea primei probe scrise, Eliza este agresată de un bărbat, întâmplare ce pune în pericol planurile de viitor ale lui Romeo. Prin orice mijloace, tatăl încearcă să-și ocrotească fiica și să o ajute să promoveze examenul pentru a pleca în străinătate.
La întâlnirea cu publicul sucevean, Cristian Mungiu a menționat că prezentarea unui film este momentul cel mai prețios și cel mai important din viața peliculei, după ce întreaga echipă a muncit doi, trei sau patru ani de zile.
„Sala asta plină pentru noi e echivalentă cu un mare ieșit în stradă. Eu încerc să lucrez luând viața ca model și nu filmele ca model. Filmul e deja interpretare a vieții, o reducere esențializată a vieții. Ca cineast trebuie să înțeleg semnificația faptelor, să studiez caractere, situații. Am vrut să fac un film despre cineva care are iluzia că-și poate ocroti copilul de toate. Dar nu faptele în sine sunt importante, ci semnificația lor și sper ca aceasta să declanșeze ceva în interiorul fiecăruia”, a transmis Mungiu.
Regizorul a mai povestit că „Bacalaureat” este rezultatul mai multor ani de decizii, iar succesul celorlalte producții ale sale și așteptările cinefililor au generat presiune și emoție pe tot parcursul realizării filmului. Cât despre subiectul abordat, Mungiu a subliniat că oamenii și realitatea românească sunt o sursă de inspirație, însă se confruntă cu reproșul că pune într-o lumină proastă multe aspecte ale României.
„Mi-ar plăcea să fac filme despre realitatea românească și aceasta să fie extraordinară, dar pentru asta trebuie să schimbăm realitatea și îmi doresc să contribuim la această schimbare. Să nu înțelegem că din pricina acestei corupții generalizate și a felului de compromis pe care-l facem fiecare dintre noi ne pleacă elitele înseamnă că ne băgăm capul în pământ ca un struț în nisip. E datoria mea de artist să semnalizez această realitate. Până nu acceptăm adevărul despre noi înșine va fi foarte greu să acceptăm ceva”, a completat Mungiu.
Regizorul a precizat că în realizarea filmului a preferat cadrele lungi, care păstrează logica narativă și urmează ritmul firesc al unei situații.
„Nu mă obligă nimeni să lucrez așa, e mult mai complicat chiar. Fiecare secvență a filmului e făcută dintr-un singur cadru, fără ping-pong-ul de cadre specific filmelor americane, fără tăieturi la montaj. Eu încerc să fac niște filme care să semene cu viața, nu vreau să fac niște filme care să semene cu alte filme. În limbajul comunicării dintre noi, de exemplu, nu există nici o tăietură, trebuie să înghițim toate momentele moarte din comunicarea noastră, fac parte și ele dintr-un ritm firesc al vieții. Nu încerc să obțin emoție în film folosind muzică sau un ritm alert, prin multe tăieturi, precum în filmele americane, ci doar lucrând cu acești minunați colegi și să știți că nu e ușor. Încerc să păstrez o onestitate în raport cu subiectul pe care îl abordez și în raport cu mijloacele pe care le am eu ca cineast”, a mai transmis Mungiu.
