Preotul Gabriel Herea, de la Biserica UNESCO din Pătrăuţi, a primit, ieri, Premiul Academiei Române

Unul dintre cele mai prestigioase premii din România, al Academiei Române, i-a fost decernat, ieri, preotului sucevean Gabriel Herea, pentru teza de doctorat ”Mesajul eshatologic al spaţiului liturgic creştin. Arhitectură şi icoană în Moldova secolelor XV-XVI”, publicată în 2013, la editura  K.A. Romstorfer a Muzeului Bucovinei. Gabriel Herea este preot paroh la biserica monument UNESCO ”Sfânta Cruce” din Pătrăuţi, iar anul trecut a fost unul dintre laureații Galei ”Top 10 Suceveni”, organizată de Monitorul de Suceava, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Suceava, Conacul Domnesc şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

În cadrul ceremoniei organizate ieri în aula Academiei pentru premierea lucrărilor publicate în anul 2013 s-au decernat 68 de premii, unui număr de 145 de laureaţi, pentru opere individuale sau colective sau pentru întreaga creaţie. Din cele 78 de premii stabilite prin regulament, în acest an 10 nu au fost acordate.

Fiecare premiu poartă numele unei personalităţi ilustre din domeniul creaţiei ştiinţifice, literare şi artistice naţionale. Cele 14 domenii în cadrul cărora au fost acordate premiile sunt Filologie şi literatură; Știinţe istorice şi arheologie; Știinţe matematice; Știinţe fizice; Știinţe chimice; Știinţe biologice; Știinţe geonomice; Știinţe tehnice; Știinţe agricole şi silvice; Știinţe medicale; Știinţe economice, juridice şi sociologie; Filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie; Arte, arhitectură şi audiovizual şi Știinţa şi tehnologia informaţiei.

Preotul Herea a primit premiul ”George Oprescu”, la secţiunea Arte, arhitectură şi audiovizual, în domeniul istoriei artei, ex aequo.

Istoria Premiilor Academiei Române începe în 1867

Volumul în 500 de pagini care cuprinde activitatea de cercetare în istoria artei este „o primă încercare de a ilustra arta Moldovei secolelor amintite, dar şi cu unele exemplificări din cea universală, direct văzute de autorul curios să îşi lărgească orizontul vizual şi astfel să se apropie mai bine de creaţiile pe care realitatea de acasă, devenită tot mai bogată în urma restaurărilor, începând cu cea din biserica lui Ştefan cel Mare de la Pătrăuţi, unde este paroh din 2003, i-o ofereau”, după cum arată istoricul de artă prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, în prefaţa lucrării.

”Susţinută de analiza monumentelor la faţa locului, de cultura teologică şi de începutul unei experienţe în domeniul istoriei artelor, de studiul bogatei bibliografii şi de călătorii în străinătate menite să îi îmbogăţească orizontul de cunoaştere şi bagajul de imagini destinat comparaţiilor, lucrarea părintelui Gabriel Herea, aşa cum preconizam la început, este <o carte> şi poate pregăti o <cale> spre cercetări viitoare”, mai scrie istoricul de artă.

Volumul, editat într-un tiraj de 1.000 de exemplare, a intrat în colecţia bibliotecilor de stat din Munchen, Atena, Londra, Roma şi Cernăuţi.

Premiile Academiei Române se acordă oamenilor de ştiinţă şi litere, artiştilor români, din ţară sau din străinătate, pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera lor, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti. Au fost iniţiate din primii ani de funcţionare a Academiei Române, când, în 1867, s-a decis constituirea "premiilor fondatorilor", pornind de la fondul realizat din importanta donaţie a lui Evanghelos Zappas, fond căruia i s-a adăugat suma de 5.000 de lei donată de domnitorul Al.I. Cuza, încă din 1863, cu scopul instituirii unor de premii ştiinţifice şi literare româneşti. Primul premiu al Academiei Române i-a fost acordat lui Timotei Cipariu, pentru manuscrisul lucrării "Gramatica limbii române. Partea analitică".