Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPentru a confirma tendinţa acestor timpuri, cu ocazia târgului internaţional bianual Texworld, ce are loc în această săptămână la Paris, 60 din cele 660 de firme participante din lumea întreagă au abordat "steagul verde", ceea ce reprezintă o creştere evidentă faţă de ediţiile precedente, potrivit organizatorilor.
În China, Bangladesh şi India, cei mai mari producători de textile din lume, ca şi în Pakistan, Coreea de Sud şi Taiwan, fibrele naturale, firele prelucrate manual, practicile şi tehnicile ecologice de producţie au început să se insinueze într-o industrie care adeseori poluează solurile, risipeşte resursele de apă şi exploatează copiii.
Prietenos cu mediul
"Vom începe producţia ecologică, bazată pe produse organice şi organizarea unor astfel de târguri până anul viitor", a declarat Sajedur Rahman Talukder, director de marketing pentru Norman Group of Industries, cel mai mare producător de textile din Bangladesh, ale cărui zeci de mii de angajaţi asigură materia primă pentru firmele occidentale precum grupul Ikea. "Este o cerinţă a pieţei", a explicat Talukder.
Fabricile ecologice, precum firma sud-coreeană Ludia, livrează produse de nişă, cu 15% mai scumpe decât cele realizate în fabricile tradiţionale, "dar peste doi sau trei ani, consumatorii vor fi dispuşi să plătească această diferenţă".
"Conceptul de «eco-friendly» reprezintă cheia succesului, piaţa s-a schimbat", a declarat directorul companiei Ludia.
Anul 2009 a fost declarat "Anul internaţional al fibrelor organice", pentru a impulsiona industria textilă mondială, a cărei cifră de afaceri anuală depăşeşte 40 de miliarde de euro şi în care bumbacul, linenul, sisalul, cânepa, lâna de alpaca, iuta, lâna naturală, angora şi caşmirul sunt produse în majoritatea cazurilor în fermele mici de pe teritoriul ţărilor sărace.
"Aproximativ 30 de milioane de tone de fibre naturale sunt produse anual", din care 25 de milioane de tone sunt de bumbac, a anunţat, luna trecută, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite (FAO). "Începând cu anii 1960, folosirea fibrelor sintetice a crescut tot mai mult, iar fibrele naturale au pierdut foarte mult din cota lor de piaţă".
Fabrica viitorului
În urmă cu 15 ani, antreprenorul chinez H.L. Ding s-a orientat către culturile naturale de cânepă, o plantă veche de peste 4.000 de ani, a cărei fibră era folosită pentru producerea pânzelor vechilor ambarcaţiuni, şi pe care investitorul chinez a denumit-o "fabrica viitorului".
Fiind puternică, rezistentă, necesitând foarte puţină apă, îngrijiri speciale şi nici un fel de îngrăşăminte, "cânepa este o plantă specială, cea mai puternică dintre plantele industriale producătoare de fibre, chiar mai bună decât linenul".
În urmă cu cinci ani, spunea directorul societăţii Hemp Fortex, cu sediul în Qingdao şi cu un centru afiliat în Seattle, în Statele Unite, aproape nimeni nu auzise de cânepă. În prezent, concernul Nike o foloseşte împreună cu tehnologiile antibacteriene şi împotriva radiaţiilor ultraviolete pentru producerea celebrilor pantofi de sport.
"Credem că aceste plante, bumbacul şi cânepa, vor trasa direcţia viitorului", a declarat Ding, ale cărui venituri au crescut de la 400.000 de dolari la 10 milioane de dolari pe an, prin vânzările pentru magazinele Walmart şi pentru mărcile Banana Republic şi Patagonia.
Chiar Her, un producător taiwanez de textile, a declarat că s-a orientat spre textilele ecologice, în urmă cu trei ani, "deoarece acestea erau foarte populare în Europa". Vânzările de produse ecologice au crescut de atunci de peste 100 de ori.
Standarde pentru textilele organice
Vardhman Fabrics, o firmă indiană înfiinţată în urmă cu 40 de ani, despre care se spune că este cel mai mare producător de iută din India, a ales tehnologia ecologică acum patru ani, "deoarece toată lumea ne cerea produse «eco-friendly» pentru a salva natura de efectele încălzirii globale".
Să devii un producător ecologic nu este însă o alegere uşoară. Primul obstacol de trecut este câştigarea licenţei care atestă că produsele fabricate sunt ecologice.
Ghidul mărcilor de textile ecologice, publicat de organizatorii Texworld, listează aproximativ 30 de firme diferite din Japonia, Europa şi Statele Unite, care au impus standarde specifice pentru textilele organice, dar şi certificate de atestare a caracterului ecologic al produselor expuse cu ocazia târgului.
"Este foarte scump şi foarte dificil să obţii aceste certificate", a declarat Syed Adeel Haider, directorul de marketing al filialei pakistaneze a firmei US Denim Mills, unul din producătorii majori de pe piaţa pantalonilor blue jeans, care aprovizionează concernele Levi’s şi Esprit.
"Nu dorim să distrugem mediul înconjurător, solurile sau recoltele, care sunt vitale pentru poporul nostru", a declarat Adeel Haider. "Să fii ecologic reprezintă o atitudine socială, dar este, totodată, şi o afacere. Materialele organice se bucură de o cerere foarte mare, iar magazine celebre precum Marks and Spencers, de exemplu, nu acceptă să cumpere nimic decât dacă noi suntem «curaţi» din punct de vedere al respectării mediului înconjurător".
În urmă cu doi ani, când firma a început să ofere produse ecologice, nimeni nu era interesat de ele. "Acum, primim comenzi în fiecare zi", a adăugat Adeel Haider.
Chiar şi în China, liderul mondial de pe piaţa textilelor, cu o forţă de muncă de peste 20 de milioane de muncitori şi cu venituri obţinute în 2008 de peste 400 de miliarde de euro, fabricile ecologice au început să câştige tot mai mult teren.
"China a început să primească tot mai multe comenzi de textile ecologice, iar clienţii europeni ne înmânează o carte la fel de groasă ca un dicţionar, ce conţine standarde şi certificate, cuprinzând tot ce trebuie să cunoşti începând de la seminţele brute şi până la produsul finit", a declarat Yan York, reprezentantul Chinei la târgul Texworld.
"În China, tot mai multe persoane bogate au început să ceară produse ecologice. Ei doresc haine care să fie atât în pas cu moda, dar care să respecte şi mediul înconjurător", a explicat Yan York.
