Sorin AVRAM

Pe zi ce trece, Suceava este îngropată de lipsa de interes a Guvernului USL şi de interesele baronilor PNL şi PSD din celelalte judeţe, care au un pumn făcut să bată în masa celor aflaţi, vremelnic, la vârful acestei ţări.

Suceava a fost pe lista de priorităţi a USL doar atâta vreme cât la conducerea judeţului s-a aflat liderul PDL, Gheorghe Flutur. Primii oameni ai Uniunii, Victor Ponta şi Crin Antonescu, au mângâiat Suceava pe creştet şi i-au promis credinţă veşnică numai până când l-au văzut pe domnul Flutur îndepărtat de la butoane şi până în momentul în care au constatat că sacii cu voturi pro-USL au umplut căruţa cu care umblau prin ţară. După ce Uniunea şi-a văzut rezolvate problemele electorale, Suceava a fost abandonată. Şoseaua de centură a Sucevei va fi gata la paştele cailor verzi de pe pereţi, finanţarea pentru noul spital de la Fălticeni există, dar lipseşte cu desăvârşire, Spitalul Judeţean Suceava este considerat prea dezvoltat pentru o unitate medicală de la ţară şi exemplele ar putea continua. Totodată, încet-încet, instituţiile existente la Suceava vor fi desfiinţate ori vor fi reduse la statutul de fată în casa ieşenilor.

Suceava a fost aruncată în braţele baronilor PNL şi PSD de la Iaşi, viitoarea capitală a unei regiuni din care va face parte şi judeţul nostru, care a fost, este şi va rămâne, doar judeţul bun de dat afinată, păstrăvi afumaţi, brazi de Crăciun, ouă încondeiate de Paşti, aer curat pentru domnii de la Bucureşti şi peisaje şi suveniruri de la mănăstiri pentru delegaţiile oficiale.

Nu sunt un fan al sociologului Vasile Dîncu, dar mi s-a părut extraordinar modul cum acesta a abordat problema clubului de fotbal de primă ligă Universitatea Cluj. Vă rog să aveţi un pic de răbdare, pentru că imediat veţi vedea unde vreau să ajung. IRES, institutul de sondare a opiniei publice în fruntea căruia se află domnul Dîncu, s-a implicat în salvarea „U” Cluj, echipă care fost împinsă pe marginea prăpastiei de tot felul de aventurieri visători ori porniţi să tragă tunuri. Vasile Dîncu crede că e nevoie de simboluri pentru reconstrucţia unei societăţi locale, adâncită în apatie, indiferenţă sau fragmentare. Domnul Dîncu a declarat: „Societăţile în ziua de astăzi au nevoie de simboluri şi de reconstrucţie. Suntem într-o perioadă în care statul şi-a luat mâna de pe cetăţean şi trebuie să inventăm altă formă de solidaritate, altă formă de a ne sprijini unii pe alţii. (…) Clujul are nevoie de un nou spirit, iar Universitatea este deja o stare de spirit, un simbol care poate relansa speranţa în oraş”.

Din nefericire, Suceava nu are simboluri şi nici oameni capabili să facă lucruri importante pentru comunitate.