Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Spaţiul „Triunghi” al Fermei de Artă din Liteni, Moara, a găzduit, la sfârşitul lunii septembrie, a treia ediţie a workshopului anual de sculptură-arhitectură-agricultură, eveniment care încheie sesiunile de două săptămâni ale şcolii de vară dedicate prietenilor artelor şi arhitecturii, studenţilor şi arhitecţilor şi celor dornici să descopere cele trei structuri cheie cu care se cucereşte spaţiul: arhitectura, sculptura şi componenta peisagistică. Evenimentul a inclus o prezentare a proiectului susţinută de sculptorul Marian Zidaru şi arhitecta Alexandra Mihailciuc, o proiecţie a artistei Anca Coller, concerte de muzică susţinute de Royal Cvartet, un concert de toacă susţinut de Dumitru Brădăţan în spaţiul Triunghi şi un Live performance semnat de Victoria Zidaru. Ineditul locuirii participanţilor în atelierele de sculptură ale artiştilorMarian şi Victoria Zidaru s-a intersectat cu lucrul în ateliere principale de arhitectură, sculptură, compoziţie, ceramică, cu un program cultural intens, prezentări în binomul arte-arhitectură, cu o gastronomie locală reinventată, toate într-o zonă cu un real potenţial pe care cei prezenţi au avut ocazia să o parcurgă în vizite comentate.
Marian Zidaru, gazda întâlnirii, ne-a spus: „Am început în urmă cu 12 ani lucrările în acest spațiu numit de noi Ferma de Artă cu intenția doar de al face comod pentru familie. Ne-am construit mici utilități, mici comodități indispensabile unei existențe de secol XXI, după care spațiul a devenit încet, încet, un spațiu de expunere. Chiar aici unde se află casă bătrânească vom dezvolta o expunere permanentă, avem cinci galerii, cinci spații de expunere inspirate din magaziile sau șurile așa cum sunt cunoscute în termeni populari. Una din galerii funcţionează chiar în șura veche, iar în spațiul celălalt, <La Triunghi>, unde avem trei hectare de teren, dezvoltăm această temă, sculptură-arhitectură.
Anul acesta am avut o serie destul de bogată, elevi de liceu, studenți de la facultăţile de arhitectură, absolvenți de arhitectură și un sculptor din Iași.
Arta plastică a fost caracterizată de fotografie, iar arhitectura a mers înainte cu proiectul început anul trecut, Oaza, acea construcție din jurul fântânii unde apele de sus se întâlnesc cu cele de jos, la mijloc avem dezvoltarea unei teme vegetale, în extremități sunt elemente de sonor, toaca și în spate proiecții și artă vizuală. Proiectul nu este gata, va continua și anul viitor. Anul acesta am mai început un proiect al arhitectului Ovidiu Apetrei, Atelierul de ceramică. Sperăm ca anul viitor să fie într-un stadiu destul de avansat pentru că sunt mulți doritori de cursuri în acest domeniu: modelaj, pictură, desen, ceramică etc.
În Galeria patru avem o expoziție inedită de fotografie cu lucrări realizate de Anca Coller şi Iulian Gospodin, care în luna august au stat aici timp de două săptămâni, au fotografiat, s-au documentat, au realizat şi un film cu locul de aici şi cu proiectul <Îngerul Bucovinei>”.
La Moara se pun bazele unui muzeu de artă contemporană
Marian Zidaru, unul dintre cei mai importanți sculptori români actuali, ne-a spus că zilele petrecute în tabăra de la Moara au inclus o substanţa teoretică cu prezentări, mici workshopuri în tandemul teorie-teorie aplicată, demonstraţii de măiestrie şi meşteşug şi lucrul efectiv la proiectele începute.
„Anul acesta am pus mai mare accent pe prezentări de proiecte, fiecare arhitect și-a prezentat opera, demersul său profesional, dar au fost și câteva zile de șantier efectiv, pentru că este important să vezi cum se cioplește un lemn, cum se îmbină două bârne, cum se dă cu mistria și așa mai departe.
Pe de o parte e bine, pe de o parte e un pic mai nefiresc. Cei mai mulți participanţi sunt fete, au fost doi băieți și 10 fete. Am avea nevoie de puțină forță de muncă mai masculină. Cu toate că ne face o deosebită plăcere să avem fete, ne este jenă să vedem fetele dând la cazma, cărând cărămizi sau lemne.
Atmosfera a fost foarte plăcută, dar anul acesta a avut un plus de satisfacție, de bucurie. Poate că pe de o parte am împins termenul până în septembrie și a fost mai mult timp de lucru și am avut și vreme bună. Sperăm să îmbogățim cât mai curând spațiul de la Triunghi cu un muzeu de artă contemporană. Deja lucrăm la dosarul pentru a obține fondurile în vederea construirii acestui obiectiv. Sperăm ca acest vis să se îndeplinească foarte curând pentru că avem și noi o vârstă și vrem să ne bucurăm alături de acești tineri de beneficiul acestui muzeu dintr-un spațiu rural”, este dorinţa sculptorului Marian Zidaru.
Proiectul Muzeului de Artă de la Moara a fost făcut de arhitectul Ovidiu Apetrei împreună cu arhitectele Alexandra Mihailciuc, Alexandra Culescu, este sprijinit de arhitecţii locali, printre care se numără şi Constantin Gorcea. Acești arhitecţi vor fi şi coordonatorii acestui proiect.
Colaborare cu Universitatea „Ştefan cel Mare”
Prezent la această manifestare a fost şi prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, prof. univ. dr. Mihai Dimian.
„Mă bucur că există acest loc, această întrepătrundere între arte, pe care domnul și doamna Zidaru au creat-o la Moara, un sat la câțiva kilometri de Suceava, dar care rivalizează cu expozițiile de artă din marile capitale. O parte din lucrările pe care le vedem aici au fost expuse în expoziții internaționale și altele urmează să fie expuse. Am discutat cu doamna Victoria Zidaru și a spus că urmează să verniseze în perioada următoare o expoziție într-un palat din Veneția cu lucrările pe care le-a realizat în această perioadă.
Nu avem o facultate de arte, dar dorim să dezvoltăm un program în domeniul cinematografiei, scenaristică, publicitate, media. O parte din disciplinele respective sunt în zona artelor, iar această zonă tehnică poate fi folosită, la fel zona de media digitală care ar putea fi integrată într-un anumit mod în această colaborare”, a spus prof. univ. dr. Mihai Dimian.
Dumitru Brădățan a performat pe toaca lui Ţăndărică
Primul pas în proiectul Triunghi: Arhitectură. Sculptură. Agricultură, proiect cofinanţat de AFCN, a fost casa cu aripi şi proiectul Oaza. Tot în acel spaţiu a fost instalată şi o toacă la care a performat jurnalistul sucevean Dumitru Brădățan. Toaca este un obiect de lemn construit de Marian Zidaru special pentru concertul lui Ovidiu Lipan Țăndărică de la Paris, la Cloître des Billettes, în anul 2010, cu ocazia Zilei Europei, când Institutul Cultural Român din Paris a vernisat expoziţia-instalaţie L' ÉCHALIER – PîRLEAZU', a sculptorilor Victoria şi Marian Zidaru, a artistului plastic Cătălin Guguianu şi a muzicianului Ovidiu Lipan Ţăndărică.
„Pentru acel eveniment am construit toaca aceasta, care a avut succes și pe care Ţăndărică a plimbat-o prin foarte multe locuri din țară și străinătate. Toaca este din lemn de paltin, dar are mai multe elemente, Ţăndărică transformând obiectul acesta într-un instrument de percuție”, după cum ne-a mărturisit Marian Zidaru.
Pentru că Ferma de Artă este un spațiu în care regăsim și muzică, se lucrează și la amenajarea unui micro-pavilion pentru studiul sunetului.
Cursuri cu urmașii constructorilor de catedrale franceze din Evul Mediu
Ferma de Artă din Litenioferă spațiul ideal pentru expunere atât pentru artişti consacraţi, cât şi pentru cei aflaţi la început de drum, dar şi locul ideal unde viitorii arhitecţi se pot forma sau îşi pot pune în practică unele proiecte.
Arhitecta Alexandra Mihailciuca declarat: „Proiectele noastre au alocată lucrărilor o durată de doi-trei ani. Oaza a început anul trecut, anul acesta este gata în proporție 80%, la anul va fi gata. Într-un stadiu avansat este atelierul de ceramică început anul acesta de Ovidiu Apetrei şi care va fi finalizat anul viitor.
Noi vrem să fim utili atât comunității locale, cât și comunității extinse. Vrem ușor, ușor să atragem viața din Suceava, din Iași și de ce nu, și din București, aici, la Moara. Vrem să colaborăm cu universitățile, încercăm chiar să deschidem un parteneriat de lungă durată cu celebra instituție Compagnons du Devoir et du Tour de France, urmașa constructorilor de catedrale din Evul Mediu, cu care mai colaborăm și în alte proiecte. Dorim să îi aducem aici pentru a-i avea ca traineri anuali în tot ceea ce ar putea însemna fierărie, pietrărie, dulgherie și așa mai departe. Ne gândim să conturăm aici un mic proiect universitar în care să avem câteva universități din zonă, să ne alegem câteva teme pe care să le abordăm pe durata celor două săptămâni, să fie un fel de universitate alternativă de învățare împreună cu oameni care studiază sau lucrează în procesele acestea.
Aici te adaptezi și cunoștințelor pe care oamenii le au pentru că trebuie să vă spunem că o parte din cei veniți aici nu mai folosiseră în viața lor o drujbă, o bormașină, unii nici nu bătuseră cuie. În aceste ateliere lucrezi cu oameni cărora ușor, ușor le deschizi și încrederea ei. Este foarte crunt să fii arhitect, să înțelegi cum se fac lucrurile, să ceri cuiva să le facă cât mai bine, dar tu să nu poți să le faci.
Ne dorim să integrăm în fiecare an în grupul acesta noi artiști, să avem arhitecți tineri care să vină şi din Suceava sau din Iași, nu numai din locuri îndepărtate ale țării. Aș vrea să ne cunoaștem și să vedem în ce fel putem colabora astfel încât aici să se nască un loc destinat artei împreună cu cei din zonă.
Proiectul acesta este ca un vas în care se scurg foarte multe lucruri și mi-aș dori să fie un proiect care să rămână generațiilor viitoare. De aceea trebuie construit împreună cu aceşti oameni tineri, împreună cu dinamica asta pe care o avem și pe care ne ghidăm, dar şi cu participarea oamenilor locului”.
