Legătura dintre creșterea copiilor și sănătatea lor

Când ne gândim la legătura dintre creșterea copiilor și sănătate, cel mai des ne referim la sănătatea copiilor, nu și la cea a părinților. Dar sănătatea și iubirea părinților – iubirea de sine și iubirea pentru copii – sunt factorii de sănătate publică cei mai importanți ai omenirii.

Unul dintre lucrurile pe care ar trebui să le facă părinții este să-și acorde timpul necesar pentru a se reface. Nu avem de ce să ne simțim vinovați dacă, din când în când, lăsăm toate treburile și avem grijă de noi, oferindu-ne ocazia de a trăi o viață autentică, nu doar de a juca un rol. De exemplu, la începutul fiecărui an, putem nota în calendar câte zile vom avea să fim părinți pentru copiii noștri și câte zile să ne îngrijim de sănătatea noastră. La fiecare câteva luni, ne rezervăm câteva zile pe care să ni le petrecem împreună cu soțul sau soția și în timpul cărora bunicii, rudele sau prietenii au grijă de copii.

În rândul vecinilor și al prietenilor, copiii vor descoperi părinți și bunici care erau gata să-i asculte și să le ofere iubire și vor avea prilejul de a se juca împreună cu adulți care nu le cunosc tehnicile șirete de subminare a autorității părinților. În acest timp, părinții au oportunitatea de a se reface și de a vorbi și despre alte lucruri decât despre scutece, programări sau temele copiilor. Astfel, părinții vor fi mereu cu „bateriile încărcate” pentru a oferi adecvat iubire și atenție copiilor.

Persoanele dependente de mâncare, droguri, alcool sau cu alte deprinderi nesănătoase au fost tratate cu indiferență, respinse sau abuzate de părinți - acțiuni opuse iubirii. Caută să se răsplătească pe ei înșiși pentru a se simți mai bine, dar alegerile pe care le fac sunt autodistructive, deoarece sunt doar soluții temporare. Oamenii care aleg o cale de autodistrugere nu fac asta din cauza lipsei de informații, ci deoarece le lipsește inspirația și nu au simțul valorii de sine.

Un studiu desfășurat în cadrul unui grup de studenți de la Harvard a demonstrat că, până la jumătatea vieții, 100% dintre studenții care au simțit în copilărie că părinții nu-i iubesc au suferit o afecțiune gravă. Comparativ, din rândul acelora care s-au simțit iubiți, doar 25% au suferit de o boală gravă în același răstimp.

Pe măsură ce cresc, copiii au nevoie de mesaje precise de iubire și de securitate de la unul sau de la ambii părinți. Majoritatea oamenilor nu conștientizează asta decât atunci când copilul împlinește șase ani și când creierul lui funcționează ca acela al unui individ adult hipnotizat. Până la vârsta la care devine capabil să evalueze cuvintele părinților, copilul se luptă deja cu tiparele negative de gândire transmise acasă. Dacă sunt distructive, aceste mesaje sunt foarte greu de depășit.

Când impun anumite tipare de comportament, anumite alegeri privind cariera și așa mai departe, părinții nu fac altceva decât să le răpească copiilor viața. Geamăna dulce care îi mulțumește pe mami, pe tati și întreaga familie, dar care interiorizează furia, este mult mai expusă riscului de cancer la sân mai târziu în viață decât sora ei obraznică și nesupusă, care face mereu numai ce-i dă prin cap.

Problemele de familie apar în desenele copiilor. De exemplu, un copil poate desena imaginea familiei făcând chipul mamei ca și cum aceasta ar fi nervoasă și agresivă verbal, în timp ce tatăl stă cu mâinile în buzunare și cu spatele la mamă, arătând că, emoțional, el nu este prezent; iar copilul se desenează pe sine cu o față tristă sau temătoare. Când un astfel de desen le este arătat părinților, aceștia se simt motivați să ceară ajutor. În loc să audă interpretările terapeutului, care îi pot face să se simtă părinți răi, privesc ce le spune copilul prin imagini, stările prin care trece acesta; și așa li se atrage atenția mai eficient.

Consilierea de familie, seminariile despre cum să fii un părinte bun, ședințele de diminuare a furiei și cursurile de comunicare sunt deseori cheile cu ajutorul cărora o familie poate fi sprijinită să funcționeze unitar. Astfel, nu va fi înlăturat doar stresul proiectat asupra copilului, ci procesul va ajuta și la vindecarea bolilor lui fizice, așa încât acesta să aibă întreaga viață o minte sănătoasă și un trup sănătos.

Trebuie să recunoaștem că e important să ne ascultăm reciproc și să exprimăm în cuvinte iubirea din inimi. Ne asigurăm că le arătăm copiilor că îi iubim, chiar și atunci când nu suntem de acord cu acțiunile lor. Nu-i vom ataca folosind vorbe precum „E ceva în neregulă cu tine”, ci vom folosi cuvinte ca acestea: „Te iubesc, dar ceea ce faci îți poate produce rău și te poate îmbolnăvi, așa că te rog să încetezi.” Le putem spune că nu ne place comportamentul pe care-l au, asigurându-i totodată că îi iubim necondiționat.