„Dicționar etnologic bucovinean”, un bogat repertoriu terminologic cu miez arhaic

Etnograful Mihai Camilar a scos recent de sub tipar, cu sprijinul Consiliului Județean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina – Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, un valoros instrument de lucru care constituie rodul investigațiilor sale întreprinse timp de circa 35 de ani în satele din Bucovina: „Dicționar etnologic bucovinean”.
Lucrarea, care are peste 750 de pagini, a fost structurată pe două părți distincte
Lucrarea, care poartă eticheta Editurii „George Tofan” Suceava, are peste 750 de pagini și, așa cum scrie autorul în textul de deschidere („Argument”), „a fost structurată pe două părți distincte, iar ca o recunoaștere și pe această cale față de cei care au cercetat și au scris în acest domeniu, în partea a doua sunt creionate succint contribuția, meritele și personalitatea celor care ne-au lăsat pagini de referință pentru cultura tradițională din această «gură de Rai românesc»”.
Dicționarul cuprinde în prima parte un bogat repertoriu terminologic cu miez arhaic care vizează ocupațiile tradiționale, meșteșugurile și instalațiile tehnice populare, toponimia și oiconimia din arealul bucovinean, arhitectura tradițională, portul popular și țesăturile decorative, magia, medicina populară, farmecele și descântecele, pragurile vieții omului, astronomia și meteorologia populare, sărbători, datini, obiceiuri și practici magice din calendarul popular, alte noțiuni și expresii specifice.
„Mentalitatea țărănească tradițională s-a menținut creativă, dar pasivă într-o încăpățânare specifică, în tiparele ei fundamentale”
Cea de-a doua parte a acestei laborioase isprăvi editoriale cuprinde informații despre personalități, studii, materiale, cercetări etnologice privitoare la spațiul etnocultural bucovinean, instituții și societăți culturale cu profil etnologic, reviste, publicații și periodice, societăți și asociații de profil.
Dicționarul, așa cum remarcă Mihai Camilar, relevă faptul că „mentalitatea țărănească tradițională s-a menținut creativă, dar pasivă într-o încăpățânare specifică, în tiparele ei fundamentale”.
„Lucrarea de față – accentuează el în „Argumentul” volumului – apare ca o sinceră convingere și apreciere față de valoarea funcțională de limbaj, de comunicare a valorilor semantice, valori perimate, dar regenerate de-a lungul timpului, o parte dintre ele pierzându-se pe parcurs, totul călăuzindu-ne spre încercarea de a aduce în contemporaneitate a ceea ce a avut menirea să asigure comunicarea peste veacuri”.