Arheologul sucevean Bogdan Petru Niculică, muzeograf şi expert patrimonial cultural mobil în cadrul Complexului Muzeal Bucovina, a scos de sub tipar, după cca. trei ani de documentare, o lucrare care sintetizează în premieră începuturile şi organizarea arheologiei din Bucovina.

Lucrarea, intitulată „Din istoricul preocupărilor arheologice în Bucovina. Societatea Arheologică Română”, tipărită în seria patrimoniu.sv (iniţiată şi sprijinită financiar de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Suceava) este structurată pe trei capitole şi, deşi vizează perimetrul bucovinean, abordează sincron fenomenul arheologic din întreg spaţiul românesc, cu racordurile şi colaborările care s-au conturat între pasionaţii şi cercetătorii în domeniu.

 

De la perioada de pionierat, la constituirea Societăţii arheologice române din Bucovina

Pornind de la perioada de pionierat („marcată de un firesc şi inevitabil amatorism”) şi subliniind importanţa dispoziţiei emise în anul 1828 de autorităţile imperiale habsburgice (care cuprindea precizări clare cu privire la patrimoniul istoric, arheologic şi numismatic), remarcând rolul Comisiei centrale pentru artă şi monumente istorice de la Viena (înfiinţată în anul 1856) şi constituirea primelor societăţi şi instituţii muzeale din Bucovina (Societatea Muzeului Siret, Muzeul Ţării Bucovinei din Cernăuţi, Muzeul Orăşenesc Suceava), accentuând asupra rolului şi activităţii Societăţii arheologice române din Bucovina (12 iunie 1886), autorul rememorează nume, fapte şi descoperiri arheologice din acea vreme.

 

În sanctuarul arheologiei bucovinene

Sunt reuniţi, sub aceeaşi aură a pasiunii pentru trecut, amatori şi profesionişti, de la căpitanul Josef von Gutter, preoţii Iraclie Porumbescu, Dimitrie Dan şi Simion Florea Marian, apoi Karl A. Romstorfer, Franz cav. Des Loges şi Joseph Fleischer, până la Josef Syombathy (custodele colecţiei de antichităţi de la Naturhistorische Hofmuseum din Viena, care a venit în Bucovina pentru prospecţiuni şi recunoaşteri de teren) şi Dionisie Olinescu.

Volumul, care cuprinde o serie de fotografii şi documente în facsimil, reproduce in integrum textul arheologului bucovinean Dionisie Olinescu intitulat „Charta archeologică a Bucovinei”, având în anexă şi reprezentarea cartografică.

„Pagini de restituire spirituală - aşa cum scrie conf. univ. dr. Dumitru D. Boghian în textul introductiv intitulat „Lumini din trecut” - care invită cititorul să pătrundă în sanctuarul arheologiei bucovinene”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Din istoricul preocupărilor arheologice în Bucovina. Societatea Arheologică Română”.

Comentarii