Cu prilejul deschiderii expoziţiei cu genericul “90 de ani de la Unirea Bucovinei cu România”, care a avut loc vineri la Muzeul de Istorie din municipiul Suceava, Complexul Muzeal Bucovina a pus gratuit la dispoziţia publicului două volume recent scoase de sub tipar.

 

Cernăuţiul de-a lungul evoluţiei sale ca urbe

Este vorba de “Cernăuţiul meu”, volum care reproduce sub acest titlu textul manuscris al scriitorului pribeag Dragoş Vitencu (1908-1984), cu cele două părţi în care era structurat - “Cronica romanţată a târgului Cernăuţi” şi “Tradiţii şi obiceiuri studenţeşti bucovinene” (ediţie îngrijită de Aura Brădăţan, muzeograf la Casa Memorială “Simion Florea Marian”) şi “Zorile Unirii la Suceava”, carte semnată de istoricul Mihai-Aurelian Căruntu.

Dacă în volumul „Cernăuţiul meu” textul este ilustrat cu cele 49 de fotografii care însoţeau manuscrisul (de la imagini cu ruinele vechii cetăţi Ţeţina, la cele care prezintă Cernăuţiul de-a lungul evoluţiei sale ca urbe, cu străzile, bisericile şi monumentele sale), în cel de-al doilea volum (care prezintă cronologia evenimentelor referitoare la Unirea Bucovinei cu România şi reproduce textul lui Anton Ionescu privitor la intrarea trupelor române în Bucovina) autorul a selectat o serie de fotografii interesante atât pentru istoria Cernăuţiului, cât şi pentru cea a Sucevei.

 

„Răspunzând chemării populaţiei bucovinene...”

Putem vedea cum arăta, la început de secol XX, Primăria Suceava şi Vama Burdujeni, cum a fost primită de populaţie armata română la Cornul Luncii, sau cum se prezentau, la câţiva ani după Unire, o parte dintre voluntarii suceveni ai României Mari.

Volumul reproduce în fotocopie Moţiunea de Unire a Bucovinei cu România, votată la data de 28 noiembrie 1918, şi ne prezintă chipurile principalilor protagonişti ai momentului.

Între aceştia, fotografia mr. Anton Ionescu cu textul scris de mâna acestuia: „Răspunzând chemării populaţiei bucovinene, având şi încuviinţarea D-lui general Zadic, Comandantul Div. 8 - fără alte instrucţiuni decât a ţine o strânsă legătură cu Primarul Oraşului, distinsul prof. Eusebie Popovici, în zorii zilei de 6 Noiembrie 1918, am trecut cel dintâi în fruntea a 48 de grăniceri, grade inferioare şi un ofiţer, desfiinţând graniţa şi intrând în vechea capitală a Moldovei cântând <Pe-al nostru steag e scris unire>, am arborat tricolorul românesc sus pe turla Primăriei, ca vântul suflând în faldurile lui să aducă ştirea întregii populaţii bucovinene că a sosit ceasul de scuturarea ei de sub jugul austriac...”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Cernăuţiul meu” şi „Zorile Unirii la Suceava”.

Comentarii