Nu mai puțin de 36 de persoane au fost trimise ieri în judecată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Suceava, în dosarul grupării de contrabandiști cu țigări, coordonată dintr-o celulă a penitenciarului Botoșani de suceveanul Constantin Lungu (32 de ani), condamnat la 25 de ani de ani pentru tâlhărie urmată de moartea victimei.
Lungu a ajuns în spatele gratiilor în 2009, pentru jaful comis asupra omului de afaceri Cristian Căjvănean (37 de ani), jaf urmat de moartea victimei după mai bine de două săptămâni de agonie în „Reanimarea” Spitalului Județean Suceava.
Pe lista inculpaților se află și Petru Olenic (33 de ani), din municipiul Botoșani, gardianul care făcea „room service” în celula lui Constantin Lungu și care, contra cost, îl ajuta pe deținut să primească la închisoare telefoane de ultimă generație, de tip smartphone, mâncare, băutură, etnobotanice, haine și încălțăminte.
Pe lângă Lungu și Olenic, în fața judecătorilor Tribunalului Suceava vor ajunge Constantin Cosovan (34 de ani), Iulian Ioan Spatariu (30 de ani – coleg de celulă cu Lungu în penitenciar, condamnat și el în dosarul Căjvănean), Dumitru Blanariu (57 de ani), Vasile Pentiuc (38 de ani), Laurențiu Florin Mateiciuc (32 de ani), Nicolae Mugurel Crîșmaru (23 de ani), Ovidiu Florea (34 de ani), Florin Adrian Duduman (22 de ani), Florin Spatariu (28 de ani), Iulian Cazachevici (25 de ani), Elena –Angelica Vieru (43 de ani), Constantin Sorin Ciuraru (37 de ani), Florin Moisă (36 de ani), Elena Maria Polocoșer (43 de ani), Sorina Proboteanu (45 de ani), Daniel Bogdan Florea (22 de ani), Ileana Florea (32 de ani), Flavius Florin Ursuleasa (39 de ani), toți din municipiul Suceava, Alexandru Mugurel Băițan (31 de ani), din comuna Șcheia, Oleksandr Mokreniuk (21 de ani) cetățean ucrainean, Vasile Marin (21 de ani), Tudor Pușcașu (22 de ani), Radu Pușcașu (20 de ani), Mihai Florin Sandu (24 de ani) și Alin Dumitru Pușcașu (20 de ani) din Fetești – comuna Adâncata, Florin Ioan Ciutac (20 de ani), Nicolae Barbă (48 de ani) și Viorica Gavrilovici (46 de ani), din comuna Bosanci, Ionuț Daniel Lepădatu (26 de ani), Gheorghe Florin Abiculesei (23 de ani), din comuna Hânțești, Nicolai Martiniuc (32 de ani), din Dărmănești, Mihai Lungu (57 de ani), din comuna Siminicea, Ion Ciubotura (34 de ani), din comuna Mitocu Dragomirnei, Claudiu Alexandroae (32 de ani), din comuna Balș, județul Iași.
Procurorii DIICOT Suceava au disjuns cercetările și față de un cetățean ucrainean, Illya Ursaki, cel care îi aproviziona cu țigări de contrabandă pe cărăușii lui Constantin Lungu.
Cum a reușit deținutul Lungu să coordoneze o întreagă rețea din celula în care era închis
Cu sprijinul a cel puțin unul dintre gardienii din penitenciarul Botoșani –procurorii au reușit să probeze în acest caz doar activitatea infracțională a gardianului Petru Olenic – suceveanul Constantin Lungu avea aproape tot ce își dorea în celula în care era închis încă din 2009.
Gardianul Olenic, susțin anchetatorii, primea diferite sume de bani, rolul său fiind acela de a prelua și îi livra deținutului sucevean pachetele cu marfa interzisă în unitatea de detenție (zeci de telefoane mobile, tip smartphone, alcool, teancuri de plicuri cu substanțe etnobotanice)
Cu ajutorul telefoanelor mobile și al celorlalte favoruri ilegale pe care le primea, Lungu a intrat în contact cu alți indivizi încarcerați în același penitenciar și a dezvoltat propria rețea de contrabandă.
Suceveanul ținea legătura telefonic cu ucraineanul Illya Ursaki, cu care stabilea cantitatea de țigarete ce urma a fi introdusă, prețul de achiziție și detaliile tranzitării frontierei, respectiv locul și ora la care urmau să efectueze actul de contrabandă.
Țigările erau la frontiera verde dintre Ucraina și România, în zona localităților Vicovu de Sus și Straja.
Din celula în care era închis, Lungu îi transmitea toate coordonatele lui Constantin Cosovan, acesta, împreună cu alți membri ai grupării, preluând coletele și transportându-le până la domiciliul lui Alexandru-Mugurel Băițan.
Pentru faptul că depozita țigările la el în imobil, Băițan primea câte 1.000 de lei în fiecare lună.
La fiecare tranzacție făcută din pușcărie de Lungu erau livrate în jur de 20 de baxuri.
Membrii grupării se foloseau de fiecare dată de două mașini, una cu rol de antemergător, pentru verificarea traseului, și una în care era încărcată marfa de contrabandă. Autoturismul folosit pentru transport era prevăzut cu folie de culoare închisă pe geamuri și cu scaunele din spate scoase. Pe durata transportului, membrii grupării direct implicați țineau permanent legătura telefonic și se coordonau pentru evitarea eventualelor filtre de poliție.
Șoferii primeau între 400 și 500 de lei, iar cărăușii între 400 și 800 de lei
Au fost și transporturi interceptate de poliție, susțin anchetatorii, și deși mașinile contrabandiștilor erau confiscate de oamenii legii, Constantin Lungu cumpăra prin intermediari noi autoturisme, înmatriculate în străinătate.
Soția lui Lungu, „contabil-șef” al veniturilor făcute din contrabandă
În toate aceste activități ilegale, Lungu, susțin procurorii DIICOT Suceava, era sprijinit de un alt inculpat în dosarul Căjvănean, Iulian Spatariu, coleg de celulă cu primul.
Acesta nu numai că l-a ajutat pe Lungu să-și dezvolte gruparea infracțională și în coordonarea activităților de contrabandă, dar i-a și amenințat telefonic pe doi dintre cărăușii care la un moment dat nu au mai vrut să asculte ordinele.
Și cumătrul lui Lungu, Florin Laurențiu Mateiciuc (individ arestat în urmă cu câteva luni pentru o bătaie în Club Ranch din Suceava), i-a amenințat și bătut pe cărăușii care refuzau să mai participe activitățile de contrabandă, nemulțumiți că nu au fost plătiți așa cum se înțeleseseră inițial.
Banii câștigați de pe urma tranzacțiilor cu țigări erau trimiși de Constantin Lungu, prin intermediari, soției sale, Alina Daniela Lungu, cea care, susțin anchetatorii, păstra și o evidență a sumelor colectate și cheltuite.
De altfel, în urma perchezițiilor, în locuința soției lui Lungu, în galeria draperiei a fost găsită suma de 27.570 de euro, bani proveniți din activitățile ilicite, precum și un caiet și o agendă care conțineau numeroase mențiuni privind sume de bani predate sau colectate în urma tranzacțiilor efectuate cu țigările de contrabandă.
Încă un deținut care a făcut avere la pușcărie
Cazul lui Constantin Lungu, care câștiga zeci de mii de euro făcând afaceri ilegale chiar din spatele gratiilor, nu este unul singular.
Un alt exemplu în acest sens este cel al rădăuțeanului Ovidiu Rusu (33 de ani), care a reușit să facă avere tot dintr-o celulă a penitenciarului Botoșani.
Condamnat la închisoare, după ce a păcălit mai multe persoane susținând că este magistrat și încasând comisioane grase pentru a-și folosi așa-zisa influență, rădăuțeanul și-a continuat „cariera” chiar și din celula în care a fost închis.
În perioada noiembrie 2008 –ianuarie 2009, deținutul Ovidiu Rusu a reușit să păcălească, din spatele gratiilor, mai puțin de nouă persoane din județul Suceava, dându-se prin telefon procuror general ori președinte al Curții de Apel Suceava și încasând pentru „serviciile” sale 100.852 de euro și 3200 de lei.
Folosindu-se de cartele de telefon, cunoștințe juridice și ajutat de fratele său, Silvestru Rusu, care se afla în libertate, și care îi falsifica fel de fel de documente emise, chipurile, de unități de parchet sau instanțe judecătorești, Ovidiu Rusu a reușit să pună la cale megaescrocheria, victimele fiind convinse că vorbesc la telefon cu șefii instanțelor sucevene și că, în schimbul unor comisioane grase, pot să-și scoată apropiații de după gratii sau să câștige procese în instanță.
