Nu mai puțin de 14 suceveni vor fi trimiși în judecată, fiind acuzați că au dat țepe la mai multe bănci din Bacău, luând credite cu documente falsificate și golind conturile mai multor clienți, cu complicitatea unui funcționar de bancă.
În cursul zilei de ieri, un procuror din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) –Serviciul Teritorial Bacău, structură care a coordonat întreaga anchetă, a venit la Suceava și le-a prezentat materialul de urmărire penală unora dintre învinuiții care urmează a fi dați pe mâna judecătorilor.
În luna noiembrie a anului trecut, nu mai puțin de 15 suceveni au fost luați de polițiști din cadrul structurilor de combatere a crimei organizate și duși la Bacău, după ce pe numele lor au fost emise mandate de aducere.
Șapte dintre învinuiți și-au petrecut noaptea în arestul poliției băcăuane, iar a doua zi, cinci dintre ei au primit mandate de arestare.
Potrivit portalului instanțelor de judecată, cei șapte suceveni duși la arestare pe 12 noiembrie 2010 sunt Ovidiu Stelian Năstase (38 de ani), Ioana Roxana Năstase (25 de ani), Cezar Romus Negriuc (30 de ani), Adrian Pîslaru (27 de ani), Gheorghiță Pîțîliga (25 de ani), Mihai Ilie (41 de ani), Sorin Lupu (30 de ani). Doar ultimii doi s-au întors la Suceava, primind la acea vreme interdicția de a părăsi țara.
Potrivit unui comunicat al DIICOT Bacău, în cursul anului 2010, gruparea sucevenilor a recrutat un funcționar bancar, cu sprijinul căruia s-au obținut informații confidențiale despre conturile unor clienți.
„Aceste conturi au fost fraudate prin obținerea unor noi digi-pass-uri aferente conturilor titularilor, folosind în acest scop documente de identitate falsificate”, declara la vremea respectivă șeful DIICOT Bacău, procurorul Mihaela Munteanu, precizând că prejudiciul constatat atunci, numai prin această metodă, era de peste 100.000 euro.
Aceeași grupare, susțin anchetatorii, a racolat mai multe persoane din medii defavorizate, pe numele cărora a întocmit documente fictive, cu care erau obținute ulterior credite de consum și nevoi personale.
„Până în prezent s-au obținut probe privind contractarea a unui număr de 14 credite de acest gen”, a precizat Mihaela Munteanu.
Totodată, ne-a transmis procurorul-șef al DIICOT Bacău, sucevenii se foloseau de documentele falsificate pentru a obține și contracte de telefonie mobilă prin care achiziționau aparate telefonice scumpe, de ultimă generație, bunuri care, ulterior, erau împărțite între membrii grupării.
