O listă de subscripție pentru zidirea bisericii orientale din Cacica, întocmită, în septembrie 1891, de „Roman Bârgăuan, paroch în Ciocănești” și preoteasa Catinca Bârgăuan, menționează, printre familiile comunei, pe: preotul Georghe Zugrav, Catinca Magaleviciu (soția cantorului), Dumitru Șcheul, Iosif Ciocan, Gherasim și Zenovia Țigane, Teodor și Irina Lupeanu, Spiridon și Acsenia Hodișu, Alexandru și Floarea Bârgăuan, Petru și Maria Hodișu, Gavril și Elisaveta Gioșanu, Ilie și Maria Calenciu, Petru și Maria Șcheul, Mihaiu și Maria Tomoioagă, Petru Cepoiu, Nistor Lupescul, Teodor Catargiu, Loghin Șcheul, Ștefan Bârgăuan, Ilie Giosan, Nistor Latișu, Vasile și Catarina Iacoban, Mihaiu Șcheul, Palaghia Giosanu, Vasile Cepoiu, Tecla Tinșanu, Ioana Cepoiu, Rachila Crăciun, Magdalina Roată, Ion Timul și Andrei Crăciun[1].
Școala nouă din Ciocănești a fost sfințită, în 7/19 ianuarie 1893, de protoereul și vicarul protopresviterial George Balmoș, asistat de parohul local, Roman Bărgăuan, și de espozitul parohial din Iacobeni, Dionisie Constantinovici. La ceremonie a participat, dintre ciocăneșteni, și „vrednicul preot cărunt, George Zugrav”, fiul lui, silvicultorul Iustin Zugrav, învățătorul Mihai Pașcan, învățătorul pensionar din Ciocănești Ambrosie Zugrav, primarul Iosif Ciocan, cantorul Ioan Polioveiu, Catinca Magalevici, Mihai Tomoioagă, Toader Lupescul, Iacob Sceul, Vasile Țăran, Ioan Lupescul, Dumitru Sceul, Loghin SCEUL, Petrea Sceul, Petrea Lehaci și Iacob Lupuescu, care, gospodari de frunte fiind, au făcut donații în bani[2]. Cu această ocazie, s-au colectat 154 florini, de la gospodarii satului, suma fiind „menită să fie temelia la un fond școlar, din al cărui venit să se sprijinească, în tot anul, copiii sărmani de la această școală”[3].
O colectă, în folosul Societății „Școala Română”, făcută la Ciocănești, în 1893, de parohul Roman Bârgăuan, menționează următoarele nume de localnici: învățătorul Mihai PAȘCAN, cantorul Ioan Poliovei-Ionescu, George Zugrav, secretarul comunal Carol cav. de Chmilevschi, primarul Iosif Ciocan, Vasile Țăran, Teodor Lupescul, Petru Hodiș, Mihai Tomoioagă, Loghin Șcheul, Catinca Magalevici, domnișoara Helena de Chmilevschi, Petru Teușan, Ioan Bârgăuan, Alexandru Iacoban, Catrina alui Nicolai Roată, Chirilă Ujică, Vasile Moldovan, Mihai Șcheul, Alexandru Hărgâuan, Nistor Lupescul, Iacob Șcheul, Teodor Țăran, George Tomoioagă, Petru Șcheul, Gavril Giosan, Nistor Latiș, Spiridon Hodiș, Vasile Crăciun, George Șcheul, Ioan Vargă, Pavel Giosan, Maria Lpescul, doamna Irina alui Teodor Lupescul, Porfira Gaier, Dumitru Șcheul, Zenobia alui Gherasim Zigani, Elisaveta lui Ilie Moldovan, Gavriil Strîmbec, Nastasia alui Ioan Moroșan, Onofreiu Crăciun, Sofronia alui Grigorie Țăran, Maria lui Teodor Hodiș, George Timu, Maria lui Gavril Tomoioagă, Ioan Tincu, Teodor alui Simion Ciocan, Avram Lupescul, Ilie Calenici, Iacob alui Teodor Lupescul, Ioana lui Ioachim Ujică, Nichită Luția, domnul Bedrulea și Catrina lui Iacob Moroșan[4].
Adunând „cântece populare românești din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[5], în 1940, Alexandru Voevidca a cules folclor și de la ciocăneștenii Ștefan Țăran (36 ani în 1913) și Palaghia Mercheș (32 ani în 1913).
[1] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 44/1891, p. 4
[2] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 7/1893, p. 3
[3] DEȘTEPTAREA, Nr. 4/1893, p. 31
[4] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 12/1893, p. 3
[5] MATTHIAS FRIEDWAGNER, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina, Konrad Triltsch Verlag Wurzburg, 1940