România conduce în topul transplanturilor din Europa, având un record de 60 de donatori în primele patru luni din 2013, când au fost realizate 120 de transplanturi de rinichi și 53 de ficat, însă niciunul de cord, din cauza incompatibilității primitorilor, potrivit dr. Victor Zota.
„Până la începutul lui mai, am avut 60 de donatori în moarte cerebrală, de la care au fost recoltate pentru transplant 173 de organe, dintre care 120 de rinichi și 53 de ficați, în condițiile în care în tot anul 2012 au fost 65 de astfel de intervenții”, a declarat medicul Victor Zota, coordonator în Programul Național de Transplant, marți, cu ocazia celei de a noua aniversări a Zilei Naționale a Transplantului.
Potrivit lui Zota, pe fondul creșterii numărului de donatori în moarte cerebrală, în România au avut loc o serie de premiere: opt transplanturi de rinichi în 24 de ore la Cluj-Napoca, cinci transplanturi de ficat în 24 de ore la București și patru transplanturi de cornee în 24 de ore, tot în Capitală.
La același eveniment, medicii prezenți au fost de acord că, în România, costurile unei operații de transplant este mult mai mic comparativ cu cel din alte țări, astfel că autoritățile au obligația de a susține acest programul național de profil.
„Un transplant de rinichi în România costă 20.000 de euro, iar în străinătate, între 80.000 și 100.000 de euro. Un transplant de inimă costă 43.000 de euro în țară și 120.000-150.000 de euro în străinătate, iar unul transplant de ficat, 65.000-70.000 de euro în țară, respectiv între 150.000 și 200.000 de euro în străinătate. De asemenea, un transplant de măduvă costă în țară 20.000 de euro, iar în străinătate, între 80.000 și 100.000 de euro”, a precizat dr. Zota.
Medicul Victor Zota a vorbit, în același context, despre finanțarea programului de transplant către Ministerul Sănătății, menționând că el personal a văzut documentele cu mențiunea „bun de plată”.
În schimb, profesorul Mihai Lucan, șeful Clinicii de transplant renal de la Cluj-Napoca, a spus că banii pentru transplant ajung doar pentru un sfert din intervențiile care ar fi necesare în acest an.
Un alt punct dificil semnalat de medici este cel privind transplantul de cord, intervenție care, după desființarea Institutului de Cardiologie din Târgu Mureș a devenit „tot mai rară”, în 2013 nefiind realizată nicio astfel de operație.
„Din nefericire, în România, în 2013, nu a fost realizat niciun transplant de cord. Vorbim de inimi irosite, pentru că nu au fost recoltate pentru transplant. În acest timp, 30 de pacienți așteptau o inimă, iar mulți au decedat. Am muncit 30 de ani să fac Institutul de Chirurgie Cardiacă din Târgu Mureș. A fost desființat și inclus ca secție în Spitalul Județean. Consecințele – activitatea de transplant de cord a fost dezorganizată. Cei mai buni medici și șapte asistente supraspecialitate în Italia pentru acest tip de transplant au plecat. Institutul din Târgu Mureș era principala sursă de transplant de cord din România. După 1999, când s-a deschis institutul, au fost realizate 50 de operații, cu rezultate foarte bune”, a explicat prof. Radu Deac, fost director al Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș.
Transplantul hepatic, în schimb, este în plină dezvoltare, având finanțare corespunzătoare, după cum a afirmat prof. Irinel Popescu, șeful Clinicii de chirurgie digestivă și transplant hepatic Fundeni din București.
„Avem cel mai mare număr de donatori și ar bine să menținem acest ritm. Au fost zile când am realizat simultan și câte trei transplanturi hepatice. Sper ca până la sfârșitul lui 2013 să facem între 100 și 130 de transplanturi hepatice”, a mai spus Popescu.
Tot Irinel Popescu a apreciat faptul că tot mai mulți medici s-au implicat în demersul de identificare a donatorilor de organe pentru transplant.
Anul acesta, 32 de noi spitale au fost implicate în Programul Național de Transplant, după nominalizarea coordonatorilor de transplant și a responsabililor cu identificarea și menținerea donatorilor în moarte cerebrală, a mai spus Zota.
Centre de profil noi funcționează, astfel, la Deva, Constanța, Craiova, Brăila, Botoșani, Vaslui și Tulcea, iar în Capitalăt la spitale precum Universitar și Elias.
Rata transplanturilor efectuate anual în România a crescut de la 0,5 la un milion de locuitori în 1999 la patru la un milion de locuitori în 2011, fiind însă în continuare sub media europeană, care este de 15 la un milion, afirma, în 2012, medicul Victor Zota.
