Minuni evreiești și minuni românești (I)
Există oameni providențiali pentru un popor? Desigur. Bunăoară, Dr. Moses Rosen, ultimul Rabin șef de sub perioada dictaturii comuniste, a reușit prin diplomație și tact să mențină în România o neîntreruptă viață comunitară și religioasă evreiască sub dictatură, în timp ce în țări comuniste ca Germania de Est, Bulgaria, Polonia, Iugoslavia și chiar Ungaria, aceasta fusese sabotată. Copiii evrei din România au putut frecventa neîncetat școlile Comunității evreiești, au putut merge în tabere evreiești de vară, au putut cânta în coruri sinagogale. Copiii evrei din alte țări comuniste au fost expuși presiunilor asimilaționiste. Datorită acestei continuități, și împotriva tuturor neajunsurilor posibile, moștenirea culturală iudaică de astăzi din România se găsește într-o stare apreciabil pozitivă de conservare, prin comparație cu ariile est europene unde ea a fost distrusă în mare parte. Aceste constatări sunt făcute și de celebra scriitoare, fotografă și jurnalistă americană Ruth Ellen Gruber, deținătoare a două premii Simon Rockover pentru jurnalism iudaic, o autoritate în domeniul chestiunii evreiești din Europa. Un tratat dedicat moștenirii culturale evreiești din Europa de Est, reeditat pentru a treia oară de prestigioasa publicație National Geographic în martie 2007, nominalizează din nou sinagoga din Rădăuți ca monument istoric excepțional pentru Europa Iudaică. De altfel, autoarea cunoaște bine aceste zone din nordul României (bunicii săi sunt originari din Rădăuți) și mărturisește despre frumusețea lor în „Puterea mormintelor evreiești”. Pietrele tombale evreiești au misterul lor, dar sunt înzestrate și cu puterea magică a artei și a mitului religios. Amestecul de motive religioase și populare, de simboluri geometrice, vegetale și animale (lei, păsări, șerpi, grifoni, animale imaginare) vorbește despre profunzime, universalitate și continuitate. Prezența cutiilor de caritate peste tot în aceste cimitire vorbește despre generozitate. Doamna Gruber găsește că zona plasată în nordul țării și imediat în sudul Ucrainei (adică Bucovina românească actuală) este un tezaur istoric și o vatră de civilizație, prin faptul că aici se găsesc nu numai mănăstirile creștine pictate, care sunt monumente internaționale ocrotite de UNESCO, ci și cele mai frumoase și bine conservate cimitire evreiești din România, ce conțin și cele mai elaborate și savant decorate pietre tombale. Autoarea menționează, în ordine, ca fiind preferatele sale, cimitirele evreiești din Siret și, respectiv, din Rădăuți. „Vechiul cimitir evreiesc din Suceava, spune autoarea, deține unele din cele mai majestuoase pietre de mormânt din România – cu brâie bogate în motive florale sculptate, cu suporturi pentru lumânări în formă împletită și o bogăție de detalii sculptate. Prima dată când l-am văzut, mi-a amintit de Vechiul Cimitir Evreiesc din Praga, cu mențiunea că pietrele tombale din Suceava sunt mult mai complexe.”
Angela Furtună
Scriitoare, publicistă
Membră a Uniunii Scriitorilor din România
