Zona de agrement a Sucevei, situată la baza dealului Tătărași și inaugurată pe 13 aprilie a.c., a fost primită cu bucurie și chiar cu entuziasm de cei mai mulți dintre locuitorii municipiului reședință de județ. O zonă plăcută, în care îți poți petrece, liniștit, o parte a timpului liber. Chiar dacă suprafața, raportată la numărul de locuitori ai Sucevei, este insuficientă pentru a face față unui aflux considerabil de localnici. Totuși, e un început, cu toate că zona de agrement funcționează cu program de muzeu, lunea închis și cu un interval de timp destul de mic dintre ora de deschidere și cea de închidere. Este, totuși, un pas important spre un oraș cu mai multe spații de recreere și nu ne rămâne decât să sperăm că această linie va continua din partea administrației locale și după preconizata trecere a Parcului Șipote în proprietatea Primăriei Suceava.
În zona de agrement există, însă, mai multe disfuncționalități sau măcar neajunsuri, vizibile cu ochiul liber. Sucevenii au fost îngăduitori și cu acestea. „E mai mult decât nimic”, este replica pe care am auzit-o până la saturație. Eu, personal, am fost intrigat de dimensiunile terenurilor de sport, care par a fi realizate în bătaie de joc. Un oficial din Primăria Suceava mi-a explicat, într-o discuție privată, că în cazul terenului de tenis de câmp s-a realizat o suprafață de joc pentru minitenis. I-am explicat că nu există așa ceva în lumea sportului, că acel minitenis la care se referă se cheamă „Tenis 10” și se joacă pe o parte din suprafața unui teren normal de tenis de câmp. După câteva ceasuri mi-a explicat că terenul este pentru tenis cu piciorul (tenis – fotbal), ca mai apoi, după contraargumentele pe care i le-am adus, să îmi spună că, de fapt, este un teren de agrement și atât.
În lipsa unor răspunsuri clare, singura soluție pentru a mă lămuri a fost să verific caietul de sarcini al licitației, în care sunt specificate clar toate aceste lucruri.
După ce am reușit să procur caietul de sarcini al licitației pentru execuția zonei de agrement, nu mică mi-a fost mirarea când am constatat că multe dintre cerințele din acest document nu se regăsesc în realitate, așa după cum veți vedea în cele ce urmează. A cui este vina? Vom încerca să aflăm zilele următoare. Ceea ce este sigur este faptul că, de prea multă vreme, ne resemnăm în fața unor investiții cu multe deficiențe, spunându-ne „E mai mult decât nimic”.
Licitație câștigată după contestație
În vederea atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect „Amenajare zonă de agrement Tătărași”, Primăria Suceava a ales procedura de cerere de oferte online, ce a fost demarată la data de 05.04.2016, prin publicarea pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) a invitației de participare. Conform documentației de atribuire și a invitației de participare, valoarea estimată a lucrărilor a fost de 7.710.683.45 lei, fără TVA, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut. Câștigătoarea licitației a fost desemnată SC Civica Group SA Șcheia, care a oferit 4.673.231,7 lei fără TVA, urmată de SC Victor Construct SRL Botoșani, care a oferit 5.185.463,03 lei, fără TVA.
SC Victor Construct SRL Botoșani a contestat rezultatul licitației, pe 11.07.2016, iar Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) i-a dat câștig de cauză. Firma din Botoșani reclama, printre altele, faptul că societatea câștigătoare nu avea anumite oferte actualizate, cu prețurile din anul în curs, că la anumite produse prețurile erau sub cele ale pieței, dimensiunile locului de joacă erau mai mici etc. De asemenea, foarte important pentru ceea ce urmează a vă prezenta, SC Victor Construct SRL Botoșani a reclamat faptul că firma care a câștigat nu a respectat specificațiile din fișele tehnice referitoare la panoul de baschet pentru adulți. Conform acestor fișe, coșul de baschet pentru adulți trebuia să îndeplinească niște condiții, cum ar fi: înălțime ajustabilă a inelului de la 1,70 m până la 3,05 m; panou din sticlă cu ramă din aluminiu extrudat, de dimensiuni oficiale: 105 cm x 180 cm; inel flexibil cu arc; stâlp 15 cm x 15 cm x 0,45 cm din oțel galvanizat, îmbrăcat cu burete de protecție pentru asigurarea protecției sportivului; mecanism de ajustare a înălțimii inelului de la 1,70 m pana la 3,05 m etc. SC Victor Construct a arătat în contestație faptul că sistemul ofertat de firma câștigătoare nu corespunde cerințelor din fișa tehnică și, pe cale de consecință, nu corespunde cerințelor caietului de sarcini, deoarece: panoul nu este din sticlă cu ramă de aluminiu, ci este din PAFS (poliesteri armați cu fibră de sticlă); sistemul de baschet nu are înălțimea ajustabilă a inelului de la 1,70 până la 3,05, ci are o bară fixă, fără posibilitate de ajustare a înălțimii; stâlpul nu este din oțel galvanizat, ci este grunduit și vopsit cu vopsele rezistente la intemperii; stâlpul nu este îmbrăcat cu burete de protecție pentru asigurarea protecției sportivului; coșul de baschet nu este echipat cu mecanism de ajustare a înălțimii inelului de la 1,70 m până la 3,05 m.
SC Civica Group SA Șcheia și-a asumat greșelile din ofertă și nu a contestat în instanță soluția CNSC, astfel încât câștigătoarea licitației a fost desemnată SC Victor Construct SRL Botoșani.
Terenurile de sport au jumătate din suprafața impusă de caietul de sarcini
În cazurile licitațiilor de orice gen, există un caiet de sarcini care îți spune exact ce și cum să faci. Este un fel de lege. Suplimentar, dacă este cazul și pentru a nu exista nici un fel de interpretări, există și fișe tehnice, care detaliază modul în care trebuie făcute anumite lucrări sau cum trebuie să arate anumite obiective. La fel a fost și în cazul investiției de față. Caietul de sarcini a prevăzut extrem de clar obiectivele, iar fișele tehnice au adus detaliile suplimentare, pentru a nu fi loc de interpretări. Dar ce și cum s-a realizat vom vedea în cele ce urmează.
Și vom începe cu coșul de baschet (foto 1), unul dintre punctele ce au făcut obiectul contestației depuse de SC Victor Construct SRL Botoșani. Vi se pare că acest coș de baschet este din sticlă cu ramă din aluminiu extrudat, are înălțime ajustabilă a inelului de la 1,70 m până la 3,05 m, inel flexibil cu arc, stâlp 15 cm x 15 cm x 0,45 cm din oțel galvanizat, îmbrăcat cu burete de protecție pentru asigurarea protecției sportivului, mecanism de ajustare a înălțimii inelului de la 1,70 m până la 3,05 m etc.? Nici vorbă. SC Victor Construct SRL Botoșani a considerat probabil că cerințele din caietul de sarcini sunt obligatorii doar pentru alții, nu și pentru ei.
De fapt, terenurile de sport reprezintă o mare problemă din punctul de vedere al realizării. La cap. 17 al caietului de sarcini, „Dotări sportive”, se menționează următoarele: „Vor fi incluse toate operațiunile pregătitoare pentru instalare, fixare, armare, pretensionare, astfel încât la finalul execuției să poată fi obținute certificatele federațiilor române pentru sporturile de performanță (condiție minimă de recepție)” (foto 2). Deci, caietul de sarcini impune terenuri pentru sportul de performanță și nicidecum așa-zise terenuri de agrement. Terenul de tenis din zona de agrement (foto 3) are aproximativ 19 metri lungime și 12 metri lățime, distanțe măsurate între gardurile împrejmuitoare. Suprafața de joc a unui teren ce poate fi omologat trebuie să aibă 23,77 metri lungime și 10,97 metri lățime, la care se adaugă un spațiu suplimentar de 6,4 m în spatele liniilor de fund pe ambele părți, și 3,66 m pe lateralele terenului. Dacă ar fi să măsurăm între gardurile împrejmuitoare, un teren ce poate fi omologat trebuie să aibă o lungime de 36,57 metri și o lățime de 18,29 metri (și nu 19×12 m), deci o suprafață totală de 668,86 mp. Terenul de tenis din zona de agrement are o suprafață aproximativă de 228 mp, cu 440,86 mp mai puțin.
Exista și varianta ca terenul de tenis să fie omologat fără a se putea juca pe el în competiții oficiale. Fără a intra în amănunte, în acest caz dimensiunile (din gard în gard) ar fi fost de 34×17 metri, adică o suprafață totală de 578 mp, cu 350 mp mai mult decât terenul din Zona de Agrement Tătărași.
Acest teren din zona de agrement nu are nici măcar liniile laterale pentru jocul de dublu, deci partea cu omologarea, condiție minimă de recepție a lucrării, iese complet din discuție.
Terenuri de volei și fotbal care nu există
Dimensiunile oficiale ale oricărui teren de sport pot fi găsite cu ușurință pe internet. Pe raționamentul anterior, fără a mai intra în detalii, constatăm că terenul de handbal este și acesta mult subdimensionat. Terenul din Tătărași (foto 4) are dimensiuni de circa 30/15 m, adică o suprafață de aproximativ 450 mp, în timp ce un teren oficial trebuie să aibă dimensiunile de 44/22 m, deci o suprafață de 968 mp. Mai mult decât dublu.
Dimensiunea unui teren normal de baschet este de 15 m x 28 m. În zona de agrement, lungimea terenului de baschet se află pe lățimea celui de handbal (care are lățimea de circa 15 metri), deci nu prea are cum să se încadreze, pentru că oricum am socoti, 28 de metri este mai mult decât 15 metri. Plus că nici măcar nu este marcat.
Ar mai fi de discutat despre dimensiunile terenului de volei, care apare ca dotare obligatorie prin caietul de sarcini. Dar, spre deosebire de terenurile de handbal, tenis și baschet, care sunt mult subdimensionate, terenul de volei nici măcar nu există!
În caietul de sarcini, la Capitolul 14, se vorbește despre „condițiile tehnice privind executarea lucrărilor de execuție pentru realizarea unui teren de fotbal din gazon natural” (foto 5).Se explică celui care urmează să construiască la ce adâncime minimă trebuie să fie pânza freatică, ce combinație „complexă de plante” trebuie să conțină gazonul, care trebuie să fie înălțimea lui, cum și când trebuie tuns, care sunt dimensiunile liniilor care vor fi trasate pentru marcarea terenului etc. Constructorul a fost, probabil, debusolat de faptul că în caietul de sarcini se impune și trasarea unor linii pentru rugby (foto 5.1). Și, debusolat fiind, nu a mai făcut nici un teren cu gazon natural. Nici pentru fotbal, nici pentru rugby.
Nici măcar mesele de tenis nu sunt conform cerințelor
O altă dotare a Zonei de Agrement Tătărași este terenul de minigolf. Proiectantul s-a gândit ca acest teren de joacă să semene cu un teren de golf adevărat, redus, mult, la scară. Așa că, în caietul de sarcini, se impun următoarele: „Pistele sale atipice, cu forme neregulate, plane, acoperite cu iarbă artificială, induc cel mai puternic sentimentului jocului de golf clasic, tradițional. Pistele prefabricate și livrate cu iarbă artificială și pietre specifice, montate pe tronsoane ușor de asamblat. Completarea pistelor cu obstacole de lemn, nisip, apă pentru creșterea dificultății” (foto 6). Pe lângă caietul de sarcini, au fost realizate și fișe tehnice în care se arată cum trebuie să fie realizate terenurile de minigolf. Muncă în zadar! Ce a ieșit, se poate vedea cu ușurință în fotografii (foto 7 și foto 8). La terenul de golf se mai solicita achiziționarea următoarelor accesorii: 10 crose VIP, 20 crose universale, 10 crose copii, 150 mingi universale, 1 distribuitor de mingi, 3000 cartonașe scor, 50 paduri scor, 20 extractor mingi.
Rămânem tot la sport, la tenis de masă. În fișa tehnică se cere, extrem de clar: „Masă de tenis de masă pliabilă, mobilă, în diferite culori, plus accesorii” (foto 9). Privind fotografia cu mesele de tenis din zona de agrement (foto 10), vi se par acestea pliabile, mobile și în diferite culori?
Persoanele cu dizabilități și peisagistica, ignorate complet
Că sportul de masă nu reprezintă o prioritate pentru guvernanții noștri, oricare ar fi ei de după 1990, ne-am lămurit de mult, iar convingerile pe care ni le-am făcut sunt întărite de realizările mărețe din Zona de Agrement Tătărași.
Să vedem, însă, cum stă treaba și cu mobilierul stradal din zona de agrement. În caietul de sarcini se impune montarea a 50 de bucăți „bancă 1 persoană (oțel)”, iar fișa tehnică stabilește clar cum trebuie să arate acestea (foto 11). Cum sunt în realitate, se poate vedea din foto 12.
O altă prevedere a caietului de sarcini este montarea în zona de agrement a 4 bucăți „masă din lemn cu bancă pentru persoane cu dizabilități” (foto 13). În realitate, în zona de agrement, astfel de mese nu există (foto 17).
Nici coșurile de gunoi, estetice și practice, nu au fost uitate de proiectant, care a prevăzut montarea a 30 de astfel de obiecte în zona de agrement, stabilind prin schiță tehnică cum trebuie să arate acestea (foto 14). Coșurile de gunoi au fostmontate și pare că totul este în regulă, în afară de faptul că arată puțin diferit față de cele din schița tehnică și că nu sunt prevăzute cu capac în partea superioară (foto 15). Dar, la așa o investiție, mai contează câteva zeci de capace de gunoi?
Peisagistica este un capitol separat și important din cadrul proiectului de amenajare a Zonei de Agrement Tătărași. Conform caietului de sarcini și schițelor tehnice aferente, în zona de agrement trebuia efectuată toaletarea celor 500 de arbori existenți. În realitate, aceștia se află în diferite stadii de degradare, nefiind toaletați corespunzător. Trebuiau plantați 3.050 de arbori și arbuști foioși și rășinoși și 500 de bucăți de plante perene. În schița tehnică este prezentată o listă cu 22 de tipuri de astfel de arbuști și numărul din fiecare categorie ce trebuia plantat. Dacă dvs. identificați în parc 3.550 de arbori și arbuști plus 500 de plante perene, înseamnă că s-au respectat întocmai prevederile caietului de sarcini.
În fine, tot la capitolul referitor la amenajarea spațiilor verzi, caietul de sarcini precizează: „se va gazona întreaga suprafață de teren de 17.557 mp”. Cum arată gazonul din Zona de Agrement Tătărași, puteți vedea din fotografia prezentă de noi (foto 16).
De ce au fost modificate prevederile caietului de sarcini?
Ceea ce v-am prezentat în rândurile anterioare sunt lucruri care se văd cu ochiul liber. Evident, având alături caietul de sarcini și documentație tehnică. Fără aceste acte, totul este bine și frumos și lucrarea executată perfect. Nu știm cum arată lucrările care nu se văd, fundații, canalizări, instalații electrice etc. Iar în cazul lucrărilor de la suprafață, pe care le-am prezentat, nu știm dacă s-au respectat indicațiile tehnice referitoare la calitatea materialelor. Asta e treaba specialiștilor să verifice. Noi doar v-am prezentat niște anomalii, pentru care nu știm încă cine trebuie să răspundă.
Nu am mai scris despre lac, în care vegetația lacustră poate fi un real pericol pentru cei care se aventurează cu bărcile sau hidrobiciclete (foto 18). Și nici despre canalele de scurgere a apelor, care nu arată nici pe departe așa cum ar trebui să fie în cazul unei investiții de peste 1,1 milioane de euro, proaspăt inaugurată (foto 19). Acestea sunt doar alte amănunte…
Ce nu este doar un amănunt este că atunci când licitezi pentru o lucrare, de orice gen, din orice domeniu, te angajezi să o faci întocmai cu suma pe care o oferi. Așa este legea românească. Te angajezi să respecți până la virgulă prevederile caietului de sarcini și a fișelor tehnice. De ce nu s-au respectat aceste prevederi în cazul Zonei de Agrement Tătărași? La o investiție de peste 1,1 milioane de euro, fără TVA?
Evident că există cazuri în care se poate modifica, absolut legal, proiectul inițial și prevederile caietului de sarcini, cu acordul beneficiarului. Sunt, însă, cazuri de forță majoră. Modificările făcute în afara acestor cazuri de forță majoră reprezintă doar artificii care au scopul de a reduce cheltuielile pe care tu, constructor, ți le-ai asumat în momentul licitației. În cazul Zonei de Agrement Tătărași nu s-a vorbit nici un moment despre situații neprevăzute care au dus la modificarea proiectului inițial. Nici măcar atunci când ziariștii suceveni au insistat cu întrebări asupra dimensiunii terenurilor de sport nu s-a invocat o situație de acest gen, ci s-a precizat, sec, că este vorba despre terenuri de agrement.
În zilele următoare vom încerca să aflăm cum s-au făcut aceste modificări, dacă a existat un acord și dacă da, cine l-a dat și de ce.
