Zizou, antrenorul perfect

Cum, cine? Noi, Real de Madrid. Numirea lui Zizou în urmă cu vreo trei zile în locul lui Rafa Benitez a fost surprinzătoare doar pentru cei care nu știu cum e chestia cu Realul dintotdeauna, nu doar de ieri, alaltăieri: de câte ori scârțâie căruță, se aduce un antrenor care să simtă pulsul. Nu e nevoie de mari scule, cu pedigree de excepție în meserie. Din ăștia aducem doar atunci când treaba merge, pentru a o strica și a o lua, iar și iar, de la capăt. Însă când dezastrul bate la ușă (iar acum exact despre asta e vorba: din Copa del Rey ne-a eliminat un cartonaș necontabilizat, în Primera avem vreo 5 puncte în spatele Barcelonei, ba și o înfrângere catastrofală în meciul direct, ar mai rămâne doar Champions’ League) ne amintim că la Real de Madrid antrenorul nu are mari chestii de arătat el însuși, ci rolul lui este mai degrabă cel de a ține cumva în frâu banda de supervedete. La chestia asta nu cred că s-a priceput foarte tare Rafa. Și cred că nici Mourinho ori alții care s-au mai perindat după 2003, când am câștigat penultima oară Liga Campionilor. Ultimul de care îmi amintesc că era „madridista” 100% a fost Vicente del Bosque, cel gonit tocmai după trofeul din 2003. După el, au venit numai vedete ale antrenoratului, deși vedetele din teren numai de una în plus, pe bancă, nu aveau nevoie. Sigur că în cazul lui Zizou se pune și problema științei de carte, a meseriei în sine. Pesimiștii zic că nici un fost enorm fotbalist n-a rupt gura târgului și ca antrenor, fie el Cruyff, Maradona ori Hagi. Da, numai că nici măcar unul din ei n-a avut tehnica de comunicare pe care o stăpânește Zizou. Amintiți-vă doar de scena cu Matterazzi (din ditamai finala Campionatului Mondial, nu dintr-un amical pe bere!), când italianul i-a zis ceva de familie, iar peste o secundă zăcea lat! Repet, într-o finală urmărită de miliarde de oameni. Păi, ia imaginați-vă ce s-ar putea petrece în vestiar, unde ar fi doar ei între ei, adică Zizou, de o parte, iar de cealaltă vreun șmecher (Ronaldo, Bale) care să cârâie la ce zice „mister”! Nici nu vreau să-mi imaginez. Iar simplul fapt că primul transfer pe care și-l dorește este readucerea lui Iker în poartă, deja face din el singurul antrenor de care are nevoie Real. Și noi, Real-iștii!