Consiliul Județean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina (CCB) – Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, a organizat sâmbătă, 24 ianuarie a.c., la Centrul pentru Susținerea Tradițiilor Bucovinene din municipiul Suceava, manifestarea cu genericul „Ziua Unirii”.
Un program „divers și bogat în încărcătură sufletească”
Închinată Zilei Unirii Principatelor Române, manifestarea, realizată după o formulă deja rodată din anul anterior (expoziție de sculptură în lemn, alocuțiune și mini-spectacol), a reliefat rolul unui eveniment crucial din istoria neamului românesc și le-a oferit participanților prilejul dezmorțirii sentimentului patriotico-național.
Salutând, în calitate de gazdă, prezența participanților, consultantul artistic Gabriela Teișanu a spus că programul, care, „cu siguranță, îi va emoționa pe cei care au răspuns invitației”, este „divers și bogat în încărcătură sufletească”.
Subliniind faptul că CCB „se află în miezul organizării acestui eveniment”, managerul Viorel Varvaroi a îndemnat-o pe Oana Sârbu-Botezat, consultantul artistic coordonator, să prezinte programul și să dea semnalul de începere al manifestării.
„Nu există popor care să fi realizat ceva de seamă înaintea unității naționale”
Având ca fundal vizual expoziția pictorului Dumitru Savu (peisaje, scene rustice și flori), expoziție prezentată pe panouri, necircumscrisă programului dar deja panotată în întâmpinarea Zilei Artelor Plastice Bucovinene, precum și lucrările de sculptură miniaturală ale lui Nicolae Gheorghian etalate în mini-vitrine, manifestarea a debutat cu alocuțiunea rostită de conf. univ. dr. Florin Pintescu, care s-a referit la Unirea Principatelor Române în contextul constituirii statelor naționale în Europa sec. al XIX-lea.
Universitarul sucevean, care a subliniat faptul că bazele evenimentului din anul 1859 au fost puse încă din anul 1848, a vorbit despre înfăptuirea Unirii Mici și despre „politica faptului împlinit” accentuând că „nu există popor care să fi realizat ceva de seamă înaintea unității naționale”. „Învățătura pe care trebuie s-o tragem după mai bine de 150 de ani de la Unirea Principatelor Române – a spus el – este că un popor mic nu poate progresa decât în condițiile în care conducătorii și masele sunt uniți”.
„Alexandru Ioan Cuza este un simbol care are un mare rol în educația patriotică și națională”
Conf. univ. dr. Florin Pintescu s-a referit apoi la domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cel care a fost ales la 5 ianuarie 1859 domn al Moldovei, iar la data de 24 ianuarie și domn al Țării Românești, devenind astfel primul domnitor al Principatelor Române Unite. El a subliniat că Alexandru Ioan Cuza, făuritorul României moderne, „este un simbol în istoria românilor, un simbol care are un mare rol în educația patriotică și națională”.
Prof. Roman Istrati a avut o intervenție prin care, uzând de vorbele unui diplomat european al timpului, a conturat un scurt portret al domnitorului care „purta cu mândrie uniforma militară și vorbea cu grație italiana și franceza”.
Medicul Mircea Pușcașu, președintele Asociației „Bucovina Profundă”, a ținut să accentueze faptul că în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza s-au făcut și „lucruri reprobabile”, cum a fost Legea secularizării averilor mănăstirești (1863), prin care „s-a rupt Statul de Biserică”.
„Miniaturi religioase” – „dantelărie în lemn” realizată de sculptorul Nicolae Gheorghian
Așa cum spuneam, manifestarea s-a desfășurat după modelul de anul trecut incluzând și o expoziție de sculptură în lemn. Dacă în anul anterior expozantul a fost sculptorul Ion Cazacu – Ianovici (care a etalat plachete și basoreliefuri cu scene istorice sau scene de muncă din viața satului, diverse figurine cu personaje istorice sau religioase, precum și o gamă largă de obiecte decorative), anul acesta a fost invitat sculptorul Nicolae Gheorghian.
Expoziția cu genericul „Miniaturi religioase” prezintă publicului piesele miniaturale sculptate din lemn de păr, cireș, nuc, paltin – icoane, cruciulițe, tripticuri cu scene biblice, medalioane, realizate cu minuțiozitatea unui veritabil bijutier, adevărată „dantelărie în lemn”, așa cum a remarcat Gabriela Teișanu.
Absolvent al Liceului Mecanic din Suceava, Nicolae Gheorghian, care a lucrat ca desenator tehnic la IMUS, s-a dedicat de mai bine de două decenii sculpturii în lemn, ajungând la performanțe notabile, miniaturile sale religioase luând cu precădere drumul străinătății.
La final, toți cei prezenți s-au prins în Hora Unirii
Manifestarea a continuat cu mini-spectacolul susținut de Grupul psaltic „Sf. Ioan cel Nou”, din Suceava, coordonat de Constantin Magdalena, și Grupul vocal bărbătesc „Bogdana”, din Bogdănești, condus de Mihail Airinei.
Cântecele religioase și patriotice, în mod deosebit „Treceți batalioane române Carpații”, au antrenat asistența și au stârnit aplauzele participanților.
La final, după ce consultantul artistic Oana Sârbu-Botezat a înmânat diplome de participare celor care au contribuit la realizarea programului, toți cei prezenți la manifestarea dedicată împlinirii a 156 de ani de la Unirea Principatelor Române s-au prins în Hora Unirii.
