Sub egida Consiliului Județean Suceava, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” și Comunitatea Evreilor din Suceava a organizat ieri, la biblioteca județeană, o suită de manifestări dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.
Ca urmare a rezoluției adoptate de Organizația Națiunilor Unite la data de 1 noiembrie 2005, Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului a fost stabilită pe data de 27 ianuarie, zi în care, în anul 1945, armata sovietică a eliberat deținuții din lagărul de la Auschwitz-Birkenau.
„Somnul rațiunii naște monștri”
Manifestările de la biblioteca suceveană, inițiate și coordonate de scriitoarea Angela Furtună, au debutat cu un simpozion prezidat de prof. Sorin Golda, președintele Comunități Evreilor din Suceava.
După un moment de reculegere și rostirea unei rugăciuni în ebraică, prof. Sorin Golda a vorbit despre lagărele morții („construite într-o organizare de tip industrial”) și despre victimele Holocaustului, făcând totodată referire la contemporaneitate și la ororile care se petrec în anumite zone de conflict.
Subliniind că „somnul rațiunii naște monștri”, prof. Golda a accentuat asupra necesității cunoașterii istoriei, pentru ca asemenea lucruri să nu mai poată fi posibile.
Scriitoarea Angela Furtună, care a reliefat în fața publicului (alcătuit cu precădere din tineri) că „pentru orice generație este important să aibă atitudine”, a conturat efigiile unor scriitori din lumea evreiască, ale căror cărți puteau fi văzute în expoziția organizată cu acest prilej.
Comori ale gândirii, creației și artei iudaice
Vitrinele de pe holul de la etaj al bibliotecii sucevene prezentau, pe segmente clar definite, carte documentară, carte cu tematică istorică și literară, studii iudaice.
Dintre lucrările expuse sub genericul „Comori ale gândirii, creației și artei iudaice” am remarcat albumul „Sinagogi din România” (autori arh. Aristide Streja și Lucian Schwarz), „Istoria teatrului evreiesc” (de Teșu Solomovici) sau „Cincizeci de evreice care uimesc lumea (Deborah Felder și Diana Rosen).
Pe segmentul „Iudaism și carte spirituală iudaică” se aflau „Talmudul – Cartea sfântă a evreilor”, „Misterele Kabalei”, „Etica evreiască și modernitatea” (autor Alexandru Sofian), „Iudaismul” și „Zoharul – Cartea sufletului”.
Literatură documentară și istoria Holocaustului
Literatura documentară era reprezentată de volumele „O istorie a evreilor” (Paul Johnson), „Evreii din România în perioada comunistă” (Liviu Rotman), „România iudaică – O istorie neconvențională a evreilor din România – 2000 de ani de existență continuă” (Teșu Solomovici).
Cărți cu titluri interesante se aflau și în vitrina care prezenta „Documente, tratate, istoria Holocaustului”: „Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași – 29 iunie 1941 (de Jean Ancel), „Evreii din România. 1943-1944 – Bilanțul tragediei – Renașterea speranței”, „Raport final” (întocmit de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România).
O atenție aparte a fost acordată memoriei Annei Frank, expoziția prezentând albume de fotografii, ilustrate și cărți referitoare la destinul acesteia.
Rebecca Horn și lucrări de artă digitală realizate de Angela Furtună
Cartea de artă viza creația artistei plastice Rebecca Horn, semnificativ fiind un album ilustrat cu desene, sculpturi și instalații, creații realizate în intervalul 1964-2004.
Segmentul vizual al expoziției cuprindea și o serie de lucrări de artă digitală („Shoah”) realizate în alb și negru de Angela Furtună.
Manifestările de la Biblioteca suceveană au cuprins și vizionarea unor filme („Auschwitz”, „Anne Frank”, „Lista lui Schindler”), audierea unor concerte înregistrate de muzică clasică (în interpretarea unor violoniști și pianiști evrei) precum și o incursiune în muzica klezmer.
