Ziua internațională a Rromilor este sărbătorită, marți, la Sibiu cu marșuri omagiale, spectacole, dezbateri despre Holocaust și discriminare, dar manifestări similare sunt organizate în mai multe orașe din țară, transmit corespondenții MEDIAFAX.
Sărbătoarea a început la Sibiu la orele prânzului, când auto-intitulatul rege al rromilor Florin Cioabă a plecat, împreună cu un alai numeros, de la Biserica Evanghelică Philadelphia spre centrul orașului. Alaiul a fost condus de fete îmbrăcate în costume tradiționale țigănești, iar participanții au mers pe jos sau în căruțe împodobite. La trecerea peste râul Cibin, rromii s-au oprit și au aruncat în apă coronițe de salcie, în memoria victimelor Holocaustului.
„Pentru noi este o mare sărbătoare. Sărbătorim Ziua Rromilor de pretutindeni, dar ne aducem aminte și de cei care au pierit în lagărele de exterminare. În numele lor aruncăm sălcii și garoafe în apa râului. Am ales să fie o sărbătoare veselă și să se îmbrace fetele în costume tradiționale pentru că suntem singura castă, din cele 17 de rromi care există în România, care ne-am păstrat tradițiile, portul și cântecele”, a declarat corespondentului MEDIAFAX Florin Cioabă.
Cioabă a spus că își dorește ca toți rromii să ajungă să se integreze în lumea modernă. „Noi vrem să ne integrăm, dar nu să fim asimilați, cum s-a întâmplat chiar și cu alți frați de-ai noștri”, a declarat Florin Cioabă.
Manifestarea rromilor de la Sibiu include și o expoziție de fotografii și obiecte specifice culturii și civilizației rromilor, deschisă în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, dar și spectacole de dansuri și muzică tradițională țigănească, în pavilionul multifuncțional din centrul orașului, unde este așteptat să cânte și manelistul Nicolae Guță.
Și la Alba peste două sute de persoane au participat, marți, la o paradă dedicată aceleiași sărbători, rromii defilând pe străzile municipiului pe jos sau în căruțe cu coviltir.
Astfel, rromii îmbrăcați în costumele tradiționale au pornit din Cartierul Lumea Nouă sau Țigănime și au străbătut pe jos sau în căruțe orașul, până la Prefectură, unde au fost întâmpinați de prefectul Dan Simedru și cei doi subprefecți, Clement Negruț și Arpad Ladany, pentru care au organizat un mic spectacol de dansuri și cântece țigănești. Rromii i-au făcut cadou prefectului de Alba o machetă cu o căruță nomadă, atelaj specific etniei.
În final, caravana rromilor s-a deplasat spre marginea municipiului Alba Iulia, unde participanții au aruncat în apele râului Ampoi cunune de flori cu lumânări aprinse.
Unul dintre organizatorii acțiunii, Viorel Bumbu, a declarat că parada a fost o comemorare a martirajul rromilor deportați și uciși în lagărele naziste.
„Am încercat să sărbătorim cu jocuri și dansuri pentru a șterge acea amintire și pentru a privi viitorul înainte. Credem că este firesc să gândim așa pentru că suntem o țară care a intrat în Uniunea Europeană și suntem cu toții cetățeni europeni și trebuie să privim înainte (…) Pentru că noi nu avem un monument al rromilor, am aruncat pe apă cununi cu flori și lumânări aprinse, deoarece apa simbolizează, în concepția noastră, nemurirea sufletelor celor aruncați în lagărele naziste”, a spus Viorel Bumbu.
Rromii din Alba continuă să-și sărbătorească ziua și în cursul după-amiezii, în șanțurile Cetății din Alba Iulia fiind pregătite ample manifestări, muzică și jocuri populare țigănești, susținute de interpreți, formații și ansambluri îndrăgite ale etniei rrome. În program sunt incluse momente susținute de formația de cântece și dansuri „Ternipe”, din Ungaria, orchestra și ansamblul de jocuri populare țigănești ale lui Nicolae Guță și Godici, formația Tibișor Gheza și Cornel Gherghel, formația din cartierul romilor Alba – Gheorghe Goga, dansatori din partea nomazilor și căldărarilor din Sebeș, dansatori și jocuri populare țigănești din zona Mureș și formații de elevi ai Școlii nr. 4 Sebeș.
Sărbătoarea din șanțurile Cetății este organizată de Primăria municipiului Alba, Consiliul Județean Alba, Partida Romilor „PRO EUROPA” filiala Alba și conducerea Partidei Romilor București.
Zeci de rromi din județul Hunedoara au sărbătorit, marți, Ziua Internațională a Rromilor, cu o paradă de căruțe cu coviltir, care a traversat centrul vechi al municipiului Deva, însoțită de un taraf, iar trecătorii au putut admira și dansuri țigănești.
Convoiul a plecat din fața Prefecturii Hunedoara și a traversat centrul vechi al municipiului, făcând un popas în fața Primăriei Deva, unde participanții au dansat și au cântat. Caravana și-a continuat apoi drumul până în fața Casei de Cultură „Drăgan Muntean”, rromii cântând tema muzicală a telenovelei „Inimă de țigan”, difuzată de postul Acasă, „Șatra în asfințit”.
„Vrem să arătăm oamenilor că avem o tradiție frumoasă și știm să ne distrăm. Nu toți suntem răi, așa cum ne crede lumea. Și vrem să le dovedim părțile noastre bune. Avem defecte, dar avem și multe calități. Ne-am născut cu dansul în sânge”, a afirmat una din membrele ansamblului „Asul de treflă”, Rafaela Maria Șandor.
Devenii adunați în fața Casei de Cultură au aplaudat reprezentația romilor, care au oferit un spectacol de dans țigănesc.
Ziua Internațională a Romilor a fost marcată, și în județul Covasna, printr-o paradă tradițională a reprezentanților acestei etnii pe străzile municipiului Sfântu Gheorghe, unde aproximativ 25 de persoane, îmbrăcate în port tradițional, unii purtând în mâini drapeluri ale României sau ale UE, au traversat orașul în căruțe. Parada a străbătut orașul până la râul Olt, unde au fost depuse pe apă șase coroane de flori, în memoria victimelor Holocaustului, iar manifestările se vor încheia cu un spectacol cultural.
Romii au declarat că prin această manifestare au dorit să arate locuitorilor orașului că există și au adăugat că, de acum încolo, vor sărbători ziua de 8 aprilie în fiecare an. În Covasna, aproximativ 7.000 de persoane s-au declarat de etnie rromă la ultimul recensământ, dar numărul real acestei comunități este de circa 20.000.
Specialiștii susțin că din romii covăsneni circa 25-30% lucrează, ori ca zilieri, ori în agricultură sau în străinătate, restul trăiesc din ajutor social, iar principalul motiv pentru care nu își găsesc de lucru este acela că nu sunt calificați.
Rromii nu sunt specializați și marea majoritate nu-și mai păstrează nici meseriile tradiționale, cum ar fi tichiningeria, nu-și vorbesc limba, nu mai poartă veșmintele tradiționale și o mare parte nu-și declară identitatea, ci se declară ori români, ori maghiari.
În ultima perioadă, romii din Covasna au găsit o sursă de venit mai mult în afara granițelor, sunt comunități unde 10-15 la sută din romi lucrează în străinătate.
