„Ziua aducerii aminte”, dedicată doctorului Dragoș Corlățeanu



Sâmbătă, 02.07.2011, Biserica „Nașterea Maicii Domnului” și Fundația „In Memoriam” au comemorat printr-o slujbă de pomenire un deceniu de la trecerea la cele veșnice a dr. D. Corlățeanu. În ciuda unei ploi fără încetare, colegi și prieteni ai ilustrului dispărut prematur au omagiat activitatea de excepție a celui care a fost comemorat.
Preotul paroh Viorel Vârlan, în alocuțiunea sa, a arătat cât de mult îi lipsește prietenul care în momente deosebite ale zidirii bisericii și în crearea fundației „In Memoriam” a dovedit energii deosebite, inițiative, perseverență și inteligență strategică în alcătuirea unei echipe capabile să depășească dificultățile inerente oricărui început.
Dr. Bilius Mircea s-a referit la profesionalismul dr. Corlățeanu, amintindu-și de proaspătul absolvent pe care l-a primit în Dispensarul veterinar din Dărmănești, îndrăgindu-l din primele zile pentru optimismul său și un spirit organizatoric deosebit, loialitate și principialitate; m-a emoționat mărturisirea sa: „cu câteva zile înaintea momentului fatidic, într-o dimineață de miercuri, pe 26.06.2001, zărindu-l pe Dragoș în fața clădirii sindicatelor medicilor veterinari, am oprit mașina, am mers la el, l-am îmbrățișat și grăbit mi-am continuat drumul; această îmbrățișare, din nefericire, avea să fie ultima”.
Dr. Ioan Iețcu apreciază această inițiativă a Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” de a marca cei zece ani de la dispariția acestui coleg și prieten cu o existență meteorică, inițiatorul unor activități sociale și culturale majore, unele încă în curs de desfășurare.
Înființarea în decembrie 1989 a Mișcării Ecologiste din Bucovina (MEB), la care au aderat intelectuali de prestigiu ai Sucevei, între care prof. univ. Adrian Graur, ing. Taras Seghedin, ing. Gheorghe Toma, arh. Eusebie Latiș, poetul Ion Cozmei, prof. Ioan Nemeș, prof. Lidia Rump, dr. Dafin Mureșean, artista Sofia Vicoveanca, nu ar fi fost posibilă fără eforturile dr. Corlățeanu de a crea acel colectiv de elită, care, pe 7 ianuarie 1990, scotea de sub tipar primul număr al jurnalului ecologist „Pro Natura”.
A urmat apoi primul simpozion național ecologic la Suceava, „S.O.S. natura și viața în pericol”, dar cea mai importantă realizare a început prin așezarea pietrei de temelie la biserica modernă și originală unde este și sediul fundației „In Memoriam” pe locul din vecinătatea actualului Palat al Justiției, fostă închisoare comunistă care timp de decenii a contribuit la aneantizarea celor mai buni români potrivnici politicii comuniste.
Cele două instituții sunt expresia protestului și omagierii celor care au fost închiși, schingiuiți și omorâți fără judecare și îngropați fără nume și fără cruce în spațiul dintre biserică și închisoare.
Forțe oculte râvneau acest teren sub care zac osemintele celor mai buni români, pentru scopuri comerciale, dar Mișcarea Ecologistă din Bucovina, biserica și fundația care abia se înfiripau le-au dejucat planurile; în fond, pe acest „Katyn sucevean” nu putea să fie decât ceea ce este astăzi, un memorial, un mausoleu în curs de finalizare al celor care au sângerat și au murit pentru idealuri românești patriotice și de credință în Dumnezeu, împotriva opresiunii comuniste. Biserica memorialului victimelor comunismului din Bucovina, prin silueta zveltă, cupolele și fleșa îndrăznețe, va rămâne peste veacuri mărturisind celor ce vor voi să cunoască istoria represiunii comuniste, că sub acest pământ sunt osemintele părinților și bunicilor noștri care au avut tăria rezistenței fizice, psihice și morale de a se opune celor ce voiau să întroneze cu forța o orânduire străină românilor, fără lege, fără Dumnezeu.
Doctorul Corlățeanu și-a desăvârșit pregătirea profesională în centre celebre din Australia și Anglia, rezultatele acestor peregrinări fiind consemnate în scrieri și cărți de succes, iar în ascensiunea sa politico-socială ajunge în conducerea Ministerului Agriculturii, în Direcția de asistență veterinară, convins că va contribui la stârpirea mafiei din domeniu, dar n-a fost să fie așa; angajându-se cu toată ființa sa în acțiuni concrete anticorupție a plătit prin agravarea unei boli de inimă care i-a fost fatală. Multe încă am putea spune despre acest distins concetățean și prieten de care îmi amintesc mereu și mai ales când trec zilnic pe lângă „Biserica lui Dragoș”, care parcă avea nevoie de o jertfă, așa cum a fost zidirea Anei lui Manole în Legenda Meșterului Manole. Mereu mă încearcă regretul și tristețea la gândul că el n-o vede așa cum este, desăvârșită arhitectural și în curs de pictare a interioarelor. Sufletul și spiritul prietenului nostru s-au împletit cu mortarul acestor ziduri, pe care le-a ctitorit cu noblețe și generozitate precum ursitoarele i-or fi țesut destinul acolo sus, poate le umbra pădurilor mănăstirenilor de unde se trage.
O colectivitate, un popor care-și uită trecutul nu merită viitorul; Nicolae Iorga, cândva oaspete la Mănăstirea Humorului, locul de naștere al celui omagiat azi, spunea că „cine uită nu merită” .
Spre sfârșitul ceremoniei, preotul Vârlan adăuga: „biserica aceasta și-a câștiga demult faima unui lăcaș de cult, dar și rolul educativ-cultural” și în acest sens amintea propunerea la care consiliul parohial a aderat de îndată, ca sala în care au loc importante evenimente culturale și artistice să poarte numele Dr. Dragoș Corlățeanu. Preotul Vârlan a evocat și sprijinul fără rezerve din partea IPS Pimen și a autorităților laice de atunci, președintele Consiliului Județean G. Mîrza și primarul C. Sofronie.
Slujitorii bisericii noastre: preotul paroh Viorel Vârlan, preoții Laurențiu Milici și Dumitru Airinei, continuatorii și garanții desăvârșirii acestor începuturi nobile în care dr. Corlățeanu este parte inseparabilă, merită o profundă reverență din partea noastră. Dumnezeu să-l odihnească pe Dragoș Corlățeanu, căruia îi promitem că nu-l vom uita.
Dr. Ioan Iețcu, președintele Fundației „In Memoriam”