Zile dinaintea Paștelui în Biserica Romano-Catolică

1. Vinerea Sfântă. După o tradiție foarte veche, Biserica nu celebrează Liturghia în ziua aceasta. Seara se celebrează Patima Domnului. Altarul nu are nimic pe el: nici cruce, nici sfeșnice, nici fețe de altar. Celebrarea Patimii Domnului se compune din trei părți: lecturi din Sfânta Scriptură (se proclamă patima Domnului Isus Cristos după sfântul Ioan), adorarea sfintei cruci și distribuirea sfintei Împărtășanii. Ziua aceasta este zi de post și de abstinență.
2. Sâmbăta Sfântă. Cristos este în mormânt, ca atare Biserica este în tăcere. Nu este nici o celebrare. Toți sunt invitați să mediteze pătimirea și moartea lui Cristos.
Noaptea Sfântă. Noaptea aceasta este o priveghere în cinstea Domnului, astfel încât credincioșii, urmând îndemnul Evangheliei, ținând în mâini candele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl așteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i așeze la masă. Binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale și a celorlalte lumânări, preconiul pascal (o cântare specială adresată lui Cristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea Evangheliei Învierii, înnoirea făgăduințelor de la Botez, împărtășirea credincioșilor – stau în centrul atenției acestei nopți sfinte. La finalul sfintei Liturghii se va merge în procesiune cu lumânarea pascală, simbolul Învierii lui Cristos, în jurul bisericii.
Ziua de Paști. Liturghia zilei de Paști se celebrează cu mare solemnitate. La începutul Liturghiei, credincioșii sunt stropiți cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală (o lumânare mare, simbol al Învierii lui Cristos) este așezată lângă altar.
(pr. Cornel CADAR)