Tragedia din a treia zi a lui 2014 de la „Zidul Morții” de pe DN 17, la intrarea în Suceava dinspre Gura Humorului, și faptul că patru oameni au murit zdrobiți, în două accidente, de acest pilon construit în mijlocul drumului național-european, par să fi convins în sfârșit autoritățile că proiectul șoselei de centură, la intersecția cu DN 17, este unul prost. Unii o recunosc oficial, în timp ce alții evită să spună ceea ce este evident pentru toată lumea.
Chiar dacă, în mod cert, tragediile de la „Zidul Morții” au avut în prim plan viteza neadaptată la condițiile de drum, la fel de clar este că obstacolul amplasat în mijlocul unui drum național-european este nefiresc și periculos.
Zona în care se află zidul, în șantier din 2008
O mare problemă cu acest pilon pleacă de la faptul că zona se află în șantier din 2008. Zidul de care s-au zdrobit patru oameni ar trebui să fie, conform proiectului, înconjurat de un sens giratoriu. Nici aceasta nu este o soluție neapărat fericită, atâta timp cât intrarea în amenajarea rutieră este bruscă, iar proiectul nu prevede o intrare treptată, cu o lărgire a sensurilor de mers. Faptul că acum șoferii care vin dinspre Gura Humorului trebuie să vireze stânga, foarte strâns, pe lângă zid, este însă o problemă foarte mare. Practic, „Zidul Morții” a rămas în faza de șantier, deși de la tragedia cu trei morți din noiembrie 2012 a trecut deja foarte mult timp.
Spre finele anului trecut s-a lucrat la sensul giratoriu, însă, brusc, la jumătate, lucrarea a fost abandonată.
Prefectul de Suceava: proiectul pentru construcția respectivă este unul prost
Prefectul de Suceava, Florin Sinescu, a declarat că din punctul său de vedere proiectul pentru construcția respectivă „este unul prost”. Florin Sinescu a ținut să precizeze că încă de anul trecut au fost luate măsuri pentru semnalizarea suplimentară a acestui sens giratoriu. El a arătat că, dacă potrivit prevederilor legale semnalizările prin care se atenționează apropierea de sensul giratoriu ar fi trebuit să se întindă pe o distanță de 200 de metri, s-a luat decizia ca aceste atenționări să fie montate pe o distanță de 400 de metri pe ruta dinspre Gura Humorului spre Suceava. După ultimul accident în care un tânăr și-a pierdut viața după ce s-a izbit cu mașina de stâlpul de susținere a viitoarei șosele de centură, prefectul a declarat că „e de nedorit ceea ce se întâmplă. Dar în ceea ce privește montarea elementelor de siguranță și de prevenire, aceste măsuri au fost luate. Se pare că nu sunt suficiente, iar proiectul este prost. Trebuie găsită altă soluție care să evite lucrurile acestea pe viitor”.
Florin Sinescu a subliniat faptul că din punctul său de vedere amplasarea pilonului care va susține șoseaua de centură în mijlocul DN 17 este o greșeală de proiectare.
Intrarea în sensul giratoriu nu trebuie să fie atât de bruscă
Prefectul a mai adăugat că, din punctul său de vedere, în condițiile menținerii actualului proiect, o soluție ar fi separarea benzilor de circulație de pe DN 17, dinspre Gura Humorului și Suceava, prin scuaruri, pentru ca intrarea în sensul giratoriu să nu fie atât de bruscă.
„Una dintre variantele bune ar fi separarea celor două benzi de circulație. Vorbim de crearea unor benzi de circulație separate printr-un scuar cu parapet”, a spus Sinescu. El a precizat însă că o astfel de soluție ar însemna un proiect separat, având în vedere că această investiție ar urma să se realizeze pe DN 17, și nu pe actualul traseu al șoselei de centură a Sucevei.
Sinescu propune montarea unui sistem de iluminat pe timp de noapte în zona „Zidul Morții”
Pe de alt parte, prefectul Florin Sinescu a declarat ieri că sensul giratoriu de la intersecția dintre șoseaua de centură a Sucevei și DN 17 ar urma să fie iluminat pe timp de noapte. Florin Sinescu a făcut aceste precizări în urma unei ședințe operative pe care a avut-o cu reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean, ai Inspectoratului Județean de Jandarmi și ai Secției de Drumuri Naționale Suceava, pentru găsirea unor soluții în vederea creșterii siguranței șoferilor în zona acestui sens giratoriu.
Florin Sinescu a spus că în urma ședinței de ieri s-a stabilit ca în perioada imediat următoare să fie montate benzi rezonatoare, pe trei rânduri, dinspre Gura Humorului spre Suceava, suplimentarea lămpilor cu lumini intermitente, precum și montarea unei benzi reflectorizante pe sensul giratoriu.
„Pe termen lung, în condițiile menținerii acestui proiect, pe care nu mai poți să-l modifici pentru că ar fi costuri prea mari, am propus montarea unui sistem de iluminat pe timp de noapte a acestei zone”, a spus Sinescu. El a mai adăugat că un astfel de proiect ar însemna montarea a 3 – 4 stâlpi de iluminat la intrările în sensul giratoriu dinspre Gura Humorului și Suceava, precum și pe bretelele de acces din sensul giratoriu către șoseaua de centură.
Primarul din Șcheia: Zidul este un pericol iminent inclusiv pentru șoferii care cunosc zona
Primarul comunei Șcheia, Vasile Andriciuc, a declarat la rândul său că obstacolul de pe DN 17 este un adevărat dezastru, un pericol iminent inclusiv pentru șoferii care cunosc zona. El s-a întrebat cum de specialiștii în proiectare nu au luat în calcul acest aspect. În opinia sa, fără o lărgire a sensurilor și o intrare treptată în amenajarea rutieră, problema nu va fi rezolvată nici după deschiderea sensului giratoriu.
Primarul Andriciuc a ținut să facă și o demonstrație cu microbuzul școlar care circulă zilnic cu elevi din satele Trei Movile și Florinta. La volanul microbuzului primarul a arătat cât de strânsă este intrarea în curbe din ambele sensuri de mers.
„Pentru mașinile de tonaj mare, camioane, e o mare problemă dacă se întâlnesc față în față la ocolirea zidului. Nimeni nu s-a gândit la aceste aspecte. Acest zid în mijlocul drumului este fără îndoială o greșeală, un mare pericol pentru siguranța traficului”, a spus Andriciuc.
Reamintim că și fostul rector al Universității Suceava prof. univ. dr. ing. Adrian Graur a reacționat dur vizavi de modul cum a fost amplasat pilonul, în mijlocul drumului național european.
„Soluția adoptată prin proiect nu răspunde nici unei norme elementare de securitate rutieră. Nu poți plasa un asemenea pilon pe un drum european, cu bretele de ocolire la 90 de grade. S-a instalat la constructor și la beneficiar un dezinteres total față de respectarea normelor de securitate adecvate unei asemenea aberante soluții tehnice”, a scris Adrian Graur pe un site de socializare.
Oficialii de la „Drumuri Naționale”: firma executantă este responsabilă de managementul rutier
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) Suceava, beneficiarul proiectului care prevede realizarea rutei ocolitoare a Sucevei, a prezentat un comunicat de presă referitor la „Zidul Morții”.
În primul rând, CNADNR s-a spălat pe mâini de răspundere, arătând că sectorul de drum pe care a avut loc accidentul se află în lucru din 2008.
„Pe toată perioada desfășurării lucrărilor, antreprenorul- S.C. CONSTRUCȚII FEROVIARE IAȘI S.A. , este responsabil pentru asigurarea managementului rutier”, se arată în comunicat.
Oficialii de la „Drumuri Naționale” mai spun că în seara de 3 ianuarie, când a avut loc tragedia în urma căruia a murit un tânăr, s-a acționat cu sare, partea carosabilă fiind umedă, iar condițiile de vizibilitate sub 50 metri din cauza ceții.
Zona este intens semnalizată
Cât despre semnalizare, aceasta a fost suplimentată în mai multe rânduri.
CNADNR precizează că la fața locului există indicatoare de presemnalizare a punctului de lucru, presemnalizare a rutei ocolitoare, indicatoare de lucrări și de limitare succesivă a vitezei, la 70, 50 și respectiv 30 de kilometri la oră, 82 de balize și 31 de lămpi cu lumină intermitentă, cinci indicatoare cu chenar galben, panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase etc.
Depozitul de balast, pus ca măsură de siguranță, a fost ca o trambulină pentru șoferul care a murit pe 3 ianuarie
Măsurile de siguranță au cuprins inclusiv un depozit de balast dispus în fața zidului, dinspre Gura Humorului, care însă a fost o adevărată trambulină pentru șoferul de 21 de ani care a murit pe 3 ianuarie la „Zidul Morții”.
În afara semnalizării, referitor la ce au făcut autoritățile până acum, nimic nu este poate mai grăitor decât faptul că sensul giratoriu din proiect, contestabil cum este, a rămas nefinalizat și acum, în debut de 2014.
