Centrul Cultural Bucovina a celebrat Ziua Atestării Documentare a Bucovinei Geografice (30 martie 1392), organizând, la Centrul pentru Susținerea Tradițiilor Bucovinene din municipiul Suceava, sub genericul „Sărbătorile Memoriei”, un spectacol de muzică veche românească prezentând, în premieră absolută, „Zicălașii”.
Un spectacol în care aplauzele participanților au răsplătit fiecare piesă în parte
Grupul muzical de „Zicălași”, prezentat de scriitorul Ion Drăgușanul și alcătuit din starostele Petru Oloieru, primașul Narcis Rotaru, secundul Adrian Pulpă, zicălașul și cobzarul Constantin Irimia, contristul Răzvan Mitoceanu, gordunistul Ionuț Chitic și năierul Gabriel Hurjui, a interpretat muzica veche a românilor, dintre anii 1531-1848, într-un spectacol în care aplauzele participanților au răsplătit fiecare piesă în parte.
Premiera absolută a „Zicălașilor” suceveni, „Walachische Tanze und Lieder“ (titlu luat de la Franz Joseph Sulzer, pentru a sublinia „vechimea cântecelor și neautohtonia memoriei”), a fost apreciată de publicul care a răspuns invitației de a participa la eveniment.
Așa cum a spus Ion Drăgușanul, care a conceput scenariul acestui spectacol, „trebuie să fii un muzician de excepție ca să te încumeți să cânți precum zicălașii de odinioară, piese pe care doar străinii le-au salvat de la uitare, notându-le meticulos și încredințându-le arhivelor lumii”.
Formula de prezentare a pieselor nu a fost cronologică, ci de coloratură ciclică
Se cuvine subliniat faptul că „Zicălașii” și-au început repetițiile sub bagheta muzicianului Petrică Oloieru cu un repertoriu muzical românesc, un repertoriu tezaurizat numai de străini, care acoperă perioada istorică menționată, în care nu existau alte tarafuri decât cele orășenești (breslele de muzicanți), țigănești (ale boierilor și mănăstirilor) și evreiești din Kolomyia (de unde și denumirea de „kolomeici” dată dansurilor cu trimitere la popoare, precum Huțulca, Leșeasca, Ovreicuța, Ruseasca, Ardeleneasca, Moldoveneasca, Țigăneasca etc.).
Formula de prezentare a pieselor nu a fost cronologică, ci de coloratură ciclică.
Spectacolul a început cu o piesă intitulată „Cântecul Voievodesei” și a continuat, întrerupt periodic doar de aplauzele asistenței, cu un buchet de cântece moldovenești, „kolomeici” culese de Isidor Vorobchievici din zona huțulă a Bucovinei, dar și o „tarantella” românească sau o horă cu ritm de vals. În cea mai mare parte, piesele au fost instrumentale, dar câteva au fost susținute de vocea lui Constantin Irimia („singurul țăran dintre zicălași”, așa cum a spus el).
„Dacă ducem proiectul până la capăt, probabil că vom face un lucru din care să înțelegem evoluția cântecului românesc”
„Zicălașii” vor avea spectacole în Suceava, în data de 13 aprilie (a doua zi de Paște) și în luna august, la Festivalul Medieval din Cetatea de Scaun a Sucevei.
„Dacă ducem proiectul până la capăt – a spus Ion Drăgușanul – probabil că vom face un lucru din care să înțelegem evoluția cântecului românesc”.
Evenimentul a avut ca fundal vizual expoziția „Miniaturi Bucovinene – moșteniri totemice”, un proiect expozițional realizat de Victor T. Rusu și Ion Drăgușanul, care prezintă și descifrează o simbolistică primordială în arta populară (ouă încondeiate, cusături, ornamentații în lemn…), în arta religioasă ortodoxă, precum și în ornamentația picturală și sculpturală a bisericilor voievodale din nordul Moldovei.
Așa cum a subliniat Ion Drăgușanul „expoziția nu face decât să semnaleze detaliile fundamentale de pe calea trecerii noastre dinspre poarta părinților înspre porțile sacralității”.
