BCR și BRD se duelează la vârf, iar celelalte bănci din top 10 câștigă greu cotă de piață semnificativă, deși controlează în continuare 78% din sistem, scrie Ziarul Financiar în ediția de joi .
Anul trecut activele totale ale sistemului bancar românesc au crescut cu numai 3,5% – cel mai redus nivel din ultimul deceniu. Criza economică a făcut ravagii și în bilanț urile băncilor, care au fost nevoite să-și mărească provizioanele și chiar să scoată credite din bilanț pentru că știu că nu le vor mai recupera niciodată.
La 31 decembrie 2010 patrimoniul băncilor a fost de 342 mld. lei (80 mld. euro). BCR și BRD își dispută primele locuri, la fel ca acum 10 ani, fiind urmate de un pluton de bănci ale căror active sunt la jumătate. Anul trecut, BCR a reușit să câștige cotă de piață, după patru ani de declin, în timp ce BRD a pierdut teren pentru că a adoptat o politică extrem de prudentă și nu a mai vrut să-și ia risc într-o economie aflată în recesiune. Această politică impusă de noul management cu aversiune la risc dă rezultate la nivelul creditelor neperformante, dar înseam nă și pierderea unor clienți cu afaceri mari. În schimb, BCR a fost în ultimul an foarte agresivă pe segmentul corporate, luând clienți de la alte bănci prin asumarea unor riscuri mai mari.
La nivel de profit, BRD este însă cu mult peste BCR, raportând un câștig de 501 mil. lei, ceea ce arată că activele deținute aduc un profit superior chiar dacă sunt mai mici. Pe locul al treilea a urcat Raiffeisen, în locul Volksbank, care a pierdut puternic teren, fiind aruncată pe locul opt. Raiffeisen își dispută la limită poziția cu CEC, banca de stat care a câștigat constant cotă de piață pe parcursul anului trecut.
Banca Transilvania, Alpha Bank și Uni- Credit „se calcă pe picioare“ în piață, fiind posibilă orice inversare de poziție. Top 10 se închide cu Bancpost și ING, bănci cu poziții diametral opuse ca rezultate financiare: dacă Bancpost încă nu a terminat cu pierderile, ING culege roadele unei politici balansate în ultimii ani, în care extinderea mai puțin agresivă pe creditare în anii trecuți i-a
adus un portofoliu mai curat.
Primele zece bănci din sistem dețin 78% din active, ceea ce arată cât de concentrată este piața românească.
Restul de 31 de bănci se bat pe numai 22% din piață și multe dintre ele nu mai reușesc să facă profit. Tot sistemul bancar a înregistrat anul trecut o pierdere de 304 milioane de lei, față de un
câștig record de 4,4 miliarde de lei în 2008 – anul de vârf.
La fiecare început de an șefii de bănci mari prevestesc consolidări pe piață, însă cel puțin în componența top 10 nu se schimbă nimic de ani buni. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în grupul celor 21 de bănci care nu reușesc să atingă nici măcar cote de piață de 1%. Unele au reușit să-și găsească nișe de piață care să le asigure supraviețuirea, însă altele sunt vulnerabile pentru că depind de un număr restrâns de clienți.
De asemenea, ierarhia locală ar putea fi influențată anul acesta de mișcări externe, cum este mult-discutata consolidare anti – cipată pe piața bancară din Grecia. Acolo criza economică a dus la conturarea mai multor scenarii care ar viza atât soarta unor jucători de talie mică precum ATE Bank, dar și a unor bănci mari ca Piraeus și Alpha. Orice consolidare din Grecia care ar implica fie pe
Piraeus, fie pe Alpha ar avea impact local semnificativ.
În același timp este așteptată o clarificare în privința strategiei austriecilor de la Volksbank, care au indicat intenția de a vinde operațiunile din regiune, inclusiv din România. Singurul nume de investitor potențial care a circulat recent pe piață a fost cel al rușilor de la Sberbank.
În eșalonul celor 10 bănci cu cote de piață cuprinse între 1% și 3% au ieșit din rând turcii de la Garanti, care au țâșnit de pe locul 17 în 2009 până pe 14 în 2010, inclusiv pe seama preluării portofoliului americanilor de la GE Money, care au abandonat piața locală, dar și a unei strategii foarte agresive la creditul de retail. Turcii amenință acum și poziția a 13-a pe care britanicii de la RBS au reușit să o conserve în 2010, diferența de cotă de piață fiind infimă.
{i italienii de la Intesa au înregistrat un plus la cota de piață, depășind în sfârșit pragul de 1% și avansând astfel de pe locul 21 până pe 18, însă banca a intrat pe pierdere, iar în prezent așteaptă un nou șef și o nouă strategie din partea băncii-mamă. De asemenea, ungurii de la OTP au avansat de pe 18 pe 17, însă și banca lor înregistrează pierderi.
Grecii de la Piraeus, care sunt cel mai aproape de pragul strategic de 3% cotă de piață, au continuat să piardă teren în 2010 comparativ cu 2009 și 2008, ajungând la 2,7%. O jumătate de punct procentual îi desparte pe competitorii de la National Bank of Greece, care dețin Banca Românească și care până în 2008 fuseseră în fața Piraeus.
Turcii de la Credit Europe, care în 2009 se situau pe locul 14, au alunecat în 2010 până pe 16, în condițiile în care s-au concentrat pe „digerarea“ efectelor crizei asupra porto – foliului de credite. De la sfârșitul anului trecut banca are un nou CEO, Omer Tetik, și rămâne de văzut cu ce strategie va veni acesta.
Câștigătoarea crizei se dovedește a fi liga băncilor mari: dacă în 2008 – anul apogeului pieței bancare – erau patru instituții de credit cu cote de piață mai mari de 6%, în 2010 numărul acestora a crescut la șase.
Ocupantele primelor două locuri, BCR și BRD, sunt de neclintit datorită avansului mare pe care îl au în fața restului com – petitorilor. Față de 2009, BCR a câștigat circa 0,8 puncte la cota de piață, însă rămâne cu aproape 4 puncte sub nivelul din 2007.
BRD a intrat sub pragul de 14%, deși la sfârșitul lunii septembrie 2010 avea o cotă de 14,4%, una dintre explicații fiind curățarea portofoliului.
În plutonul locurilor 3 – 7 se aleargă practic „umăr la umăr“, diferențele la volumul activelor devenind foarte strânse la sfârșitul anului trecut. Astfel, orice inversare de poziție poate avea loc cu ușurință chiar de la o lună la alta, cinci bănci – Raiffeisen, CEC, Banca Transilvania, Alpha și UniCredit – înregistrând cote de piață cuprinse între 5,97% și 6,36%. Austriecii de la Raiffeisen culeg roadele politicii de prudență adoptate din 2008, când pierdeau cotă de piață în mod surprinzător pentru concurență, și revin pe poziția a treia.
Mai mult, potrivit unor surse bancare, sunt pe locul al doilea în clasamentul profiturilor anuale calculate după standardele românești de contabilitate.
Banca de stat CEC și-a majorat cota de piață cu nu mai puțin de două puncte procentuale față de nivelul din 2007, în condițiile în care a continuat să dea credite și în perioada de criză, însă cu prețul asumării unor riscuri mai mari care îi amenință calitatea portofoliului. Banca nu a putut fi însă capitalizată puternic, astfel încât nu a putut fi folosită de stat ca un instrument anticriză prin care să fie compensată reticența unor bănci străine de a mai da credite.
Tot pe seama continuării creditării, Banca Transilvania – cea mai mare bancă locală cu capital privat majoritar autohton, a depășit pragul de 6% cotă de piață, ajungând la peste 6,3%, față de 5,5% în 2007. În 2010, banca a virat spre sectorul companiilor – practic singurele care au mai luat credite, aceasta urcând la o pondere de peste 60% în portofoliul de credite.
Grecii de la Alpha Bank nu au turat motoarele creditării pe măsura celor doi competitori de mai sus și astfel au alunecat de pe locul 4 pe 6, pierzând circa 0,2% din cota de piață.
Chiar dacă au făcut eforturi să majoreze creditarea cu mult peste media pieței, și italienii de la UniCredit au pierdut un loc în clasament, ajungând pe 7, în condițiile în care cota lor de piață după active a intrat sub pragul de 6%. Criza nu a adus oportunități de creștere a bilanțurilor pentru toate băncile mari, Volksbank și Bancpost ieșind în evidență cu scăderile înregistrate.
Volksbank, care sărise până pe locul al treilea după anii de boom ai creditării, a alunecat anul trecut pe poziția a opta, în condițiile în care a fost nevoită să suspende acordarea de credite de retail și a început o restructurare a afacerilor.
În cazul Bancpost, 2010 a fost conti – nuarea unui declin constant în ultimii ani, banca grecilor de la EFG Eurobank intrând cu cota de piață chiar sub pragul de 4% și ocupând poziția a noua în clasament. Această poziție îi este însă amenințată de olandezi, care se află la numai 0,4 puncte procentuale în urmă.
ING a continuat extinderea pe retail în 2010, atingând pragul strategic de un milion de clienți. Olandezii și-au propus să crească mai repede decât piața, iar o asemenea politică a însemnat și atragerea de clienți de la competiție, rezultând o cotă de piață de peste 3,5%.
De cealaltă parte, cota Bancpost – care împlinește 20 de ani, a scăzut de la aproape 5,3% în 2007 la 3,9% în 2010. Din acest an banca are însă un nou CEO, Peter Weiss, recunoscut pe piață după cei patru ani în care a condus ABN Amro și de la care grecii așteaptă stabilizarea și apoi relansarea afacerilor.
