Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, și președintele interimar al Senatului, Petru Filip, solicită Curții Constituționale, în sesizarea depusă miercuri, să solicite informații de la BEC, INS, MAI și AEP în vederea stabilirii condițiilor de validare a referendumului din 29 iulie.
Filip și Zgonea cer CC să solicite BEC să-i comunice starea operațiunilor de actualizare a listelor, având în vedere că numărul persoanelor înscrise în acestea este în contradicție cu rezultatele provizorii ale recensământului desfășurat în anul 2011, conform cărora populația României este de 20.254.866 persoane.
În sesizarea semnată de Filip și Zgonea se menționează că din totalul de 20.264.866, un număr de 19.042.936 reprezintă populația stabilă, 910.264 persoane sunt plecate pe perioadă îndelungată și 301.666 persoane sunt temporar prezente.
Semnatarii sesizării consideră că INS a avut în vedere totalul populației românești aflată atât pe teritoriul național, cât și în afara granițelor țării și arată că aceste date coincid cu datele deținute de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, din care rezultă, de asemenea, că numărul celor asigurați este de 20.459.558 persoane.
Potrivit sesizării, numărul populației minore în totalul populației României este de 18,3%, respectiv 3.891.082 copii și tineri sub 18 ani, din acest fapt rezultând că numărul persoanelor cu drept de vot este de 81,7% din total, adică 16.548.225 persoane.
„Ținând cont de aceste realități sociale, numărul real de voturi necesar pentru validarea referendumului este 8.274.112 + 1 vot dacă luăm în considerare populația conform INS; sau 8.357.729 + 1 vot dacă luăm în considerare populația conform CNAS”, se arată în sesizare.
Semnatarii sesizării mai arată că numărul persoanelor cu drept de vot care se puteau prezenta legal la urne trebuie diminuat cu 622.144 persoane care au cărțile de identitate expirate, dar și circa 1.000.000 de persoane care, din 2004 până în prezent, au renunțat la cetățenia română, și-au stabilit domiciliul în străinătate sau au decedat în străinătate.
În 27 iulie, Ministerul Administrației și Internelor anunța că listele electorale permanente au fost reactualizate la data de 10 iulie, pe acestea fiind înscrise 18.292.514 de persoane cu drept de vot.
De asemenea, într-o precizare a Institutul Național de Statistică (INS) se arată că, în conformitate cu Constituția și legile electorale în vigoare, Guvernul trebuie să asigure exercitarea dreptului la vot tuturor cetățenilor români în vârstă de 18 ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv și cărora nu le-au fost interzise drepturile electorale.
Punerea în practică a acestei obligații se realizează prin înscrierea cetățenilor români cu drept de vot în listele electorale permanente pe principiul locului de domiciliu (legal) înscris în actele de identitate, indiferent dacă la data desfășurării scrutinului electoral persoanele respective sunt sau nu sunt prezente pe teritoriul național.
Listele electorale permanente sunt documente nominale care se întocmesc și se actualizează de către DEPABD prin prelucrarea și selectarea datelor privind cetățenii cu drept de vot cuprinși în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.
Totodată, INS precizează că, începând cu anul 2007, și cetățenii Uniunii Europene își pot exercita dreptul de vot în comuna, orașul, municipiul în care își au domiciliul sau reședința.
INS, pornind de la datele recensământului populației și pe baza fenomenelor demografice (natalitatea și mortalitatea) și de migrație internă și migrație externă (emigrația și imigrația), calculează și publică date privind populația stabilă la 1 ianuarie și la 1 iulie ale fiecărui an.
Conform definițiilor internaționale, nu sunt cuprinși în populația stabilă a țării: cetățenii români, străini sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecați în străinătate pe o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe o perioadă îndelungată); cetățenii străini sau fără cetățenie veniți în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).
„În consecință, este incorect a se face comparații între doi indicatori între care există diferențe semnificative din punct de vedere al sferei de cuprindere și care au rol diferit în evaluarea și caracterizarea populației unei țări, respectiv: populația legală (calculată de către DEPABD) care cuprinde toți cetățenii cu domiciliul legal în România la un moment dat; populația stabilă (calculată de către INS la 1 ianuarie respectiv la 1 iulie ale fiecărui an) care cuprinde cetățenii care au o reședință și sunt prezenți sau au declarat că vor fi prezenți 12 luni (perioadă neîntreruptă) pe teritoriul României”, a precizat INS.
Potrivit sursei citate, dacă, istoric, între cei doi indicatori nu au fost diferențe consistente, după anul 1990 diferențele au crescut considerabil.
„Pentru România de azi, confruntată cu un fenomen masiv de migrație externă, faptul că populația stabilă este sensibil mai mică decât populația legală, considerăm că tehnic nu trebuie să mai surprindă pe nimeni”, se mai arată în comunicatul INS.
În 1 noiembrie 2011, Victor Ponta declara într-un interviu acordat MEDIAFAX că nu a fost recenzat și că recensământul a fost doar o irosire de bani publici, iar „rezultatele nu ne vor folosi la nimic și nu vom ști mai bine câți suntem cu adevărat”.
Prezentăm partea din interviu referitoare la recensământ:
Reporter: Ați fost recenzat?
Victor Ponta: Nu.
Reporter: Nu ați fost acasă, nu v-a căutat recenzorul?
Victor Ponta: Nu știu dacă m-au căutat în Gorj, stau foarte puțin acasă, dar nu le-aș fi dat codul numeric personal.
Reporter: De ce?
Victor Ponta: Pentru că este ilegal, din punctul meu de vedere. Am și introdus o acțiune în instanță în acest sens în numele PSD. Nu șeful INS este responsabil de recensământ. Șeful comisiei speciale pentru recensământ este ministrul de Interne, așa spunea legea. Modul în care s-a desfășurat recensământul a fost o catastrofă organizatorică și logistică, într-un 2011 în care toată lumea folosește internetul. Cred că a fost mai prost decât pe vremea lui Cuza sau a lui Carol, ca mod de explicare către populație, ca incapacitate de a demonstra suspiciunile noastre. Noi nu am făcut acuzații directe, dar am avut suspiciuni: de ce vă trebuie codul numeric personal, pe care îl aveți?
De ce vă interesează exact pe ce secție de vot sunt? Cred că a fost o irosire extraordinară de bani, înțeleg că a fost un buget de aproape 50 milioane de euro, iar rezultatele nu ne vor folosi la nimic și nu vom ști mai bine câți suntem cu adevărat, unde suntem și ce probleme are România. Denotă o incapacitate administrativă care trebuie sancționată. Vom discuta și luni la USL, o moțiune în Parlament pe două domenii fenomene care intră în atribuțiile Ministerului de Interne. Unul este catastrofa de la recensământ. În al doilea rând, e vorba de violențele inadmisibile din ultima perioadă, cum a fost cazul de la Giurgiu, cazul de la Ploeiști, care ies în evidență pentru că sunt în spațiul public sau privesc sportivi, dar astfel de fenomenene în care sunt implicați interlopi, din informațiile noastre, se întâmplă zi de zi la nivelul întregii țări. Reflectă o atmosferă de insecuritate personală și incapacitate a statului de a ne apăra extrem de gravă.
