Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a susținut, miercuri, că declararea Statutului parlamentarilor ca neconstituțional, din nou, de către CC era de așteptat, Parlamentul urmând să respecte de această dată limitele de legiferare.
„V-am spus de la început… E noutate asta? Păi nu v-am spus eu că Statutul e neconstituțional și că am cerut să… pentru că am introdus în el și am analizat zone care nu erau în sfera de competență conform retrimiterii de la președinte a Statutului? Atunci când încalci regulile jocului, bineînțeles că și Curtea Constituțională te sancționază”, a spus Zgonea.
El a precizat că de data aceasta va conduce personal ședința de plen în care se va dezbate Statutul parlamentarilor, pentru a nu se mai repeta „erorile” făcute de parlamentari.
„Data trecută au fost abordări emoționale. Acum voi conduce eu ședința. Îi voi convinge pe colegi că acum Statutul se poate întoarce ca un bumerang împotriva noastră. (…) Eu sunt ca un catâr, am o temă, până nu o rezolv, nu mă las”, a mai spus Zgonea.
Președintele Camerei a precizat, de asemenea, că obiecțiile CC vor fi respectate, sancțiunea pentru conflict de interese devenind doar una financiară, mergând până la reținerea a 20% din indemnizație.
„Vom merge pe abordarea pe care o are Codul Civil și alte instanțe, iar sancțiunea va fi una financiară. Este o chestiune pe care toate grupurile o vor accepta. Nu pot să rețin mai mult decât așa cum poate să dea și instanța, bănuiesc că până la maximum 20% din indemnizația brută pe o perioadă de 3-6 luni. Nu există alt instrument care să nu fie declarat neconstituțional”, a spus Zgonea.
El a precizat că doar introducerea unei sancțiuni financiare nu reprezintă un element de modernizare și și-a exprimat speranța ca în Codul de conduită să fie prevăzute sancțiuni „mai bune”.
„Mergem pe sancțiunea financiară pentru parlamentarul care intră în conflict de interese. Din punctul meu de vedere, dubla sancțiune – și cea financiară, pentru că neparticipând nu puteai să iei banii, și obligația de a nu participa la plen – îl punea pe parlamentarul ales într-o postură inedită, rușinoasă, de a nu mai putea să reprezinte cetățenii și îl forța să își dea demsia din Parlament ca un gest de onoare. Luându-i numai resursele financiare, vom intra într-o zonă românească, tipică, care până la urmă nu va fi un element de modernizare. Sper ca acest Cod de conduită să aducă sancțiuni mai bune și să stabilească reguli”, a spus Zgonea.
A doua sesizare a PDL privind Statutul parlamentarilor a fost admisă, miercuri, de Curtea Constituțională (CC), în ceea ce privește neconstituționalitatea suspendării de la lucrările Parlamentului a aleșilor aflați în conflict de interese.
În aceste condiții, Statutul se va întoarce, din nou în Parlament, pentru a fi pus în acord cu decizia CC.
PDL a depus, în 21 martie, la CC, o nouă sesizare prin care solicita controlul de constituționalitate asupra ultimei forme a Statutului deputaților și senatorilor, adoptată de plenul comun al Parlamentului.
PDL susținea, în noua sesizare, că unele dintre prevederile cuprinse în ultima formă a Statutului parlamentarilor, reexaminată de Parlament ca urmare a deciziei Curții Constituționale care a admis primele obiecții de neconstituționalitate, sunt încă neconstituționale.
Potrivit sesizării PDL, prin punerea de acord a Statutului parlamentarilor cu obiecțiile de neconstituționalitate ridicate de Curte după prima sesizare, Parlamentul a menținut soluția sancționării disciplinare pentru parlamentarii aflați în conflict de interese, reducând doar pedeapsa de la șase luni la o lună.
„Reducerea perioadei de sancționare la o lună nu face ca textul astfel adoptat să fie constituțional, pentru că împiedicarea neconstituțională a exercitării mandatului există indiferent dacă această perioadă este de șase luni sau de o lună”, se menționa în noua sesizare depusă de PDL.
Mai mult, PDL susținea în sesizare că Parlamentul nu a pus de acord textul Statutului cu decizia Curții Constituționale, încălcând astfel prevederi exprese ale Constituției.
PDL mai arăta că unele dispoziții din ultima formă a Statutului parlamentarilor, adoptată în 20 martie de Parlament, au fost introduse după ce Curtea a stabilit că acestea sunt neconstituționale, referirea fiind făcută cu privire la menționea abrogării oricăror prevederi legislative contrare textului proiectului de lege.
PDL susținea totodată că implicațiile aplicării unei astfel de prevederi nu pot fi cunoscute în acest moment pentru că organul consultativ de specialitate al Parlamentului, respectiv Consiliul Legislativ, nu a fost consultat inițial, ci ulterior. În acest sens, PDL aprecia că introducerea prevederii în cauză depășește limitele cererii de reexaminare.
Plenul reunit al celor două Camere a adoptat, în 20 martie, cu 360 de voturi „pentru” și 38 „împotrivă”, Statutul deputaților și senatorilor, în forma stabilită de Comisiile juridice și de Statut, legea fiind reexaminată ca urmare a deciziei din 27 februarie a Curții Constituționale.
Membrii comisiilor au decis anterior să modifice termenul în care parlamentarii găsiți incompatibili de ANI vor putea contesta raportul Agenției, de la 45 de zile la 15 zile, cum prevede legea ANI.
O altă modificare adusă în Comisii se referă la perioada de șase luni în care se interzice unui parlamentar aflat în conflict de interese să participe la ședințe, această perioadă fiind stabilită la 30 de zile.
În 27 martie, Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională modificarea la Statutul deputaților și senatorilor referitoare la termenul de 45 de zile în care parlamentarul poate contesta în instanță raportul de evaluare al ANI. De asemenea, a fost declarată neconstituțională prevederea potrivit căreia „deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese se sancționează disciplinar cu interzicerea participării la lucrările Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult 6 luni”.
