– Inspectorii de muncă suceveni spun că 7% din bolile profesionale sînt cauzate de zgomotul produs la locul de muncă
– Zgomotul poate cauza sau poate fi un factor determinant pentru: deficiențe auditive, leziuni ale urechilor, stres în muncă, risc crescut de accidentare la locul de muncă, iar în cazul gravidelor – vătămarea fătului în timpul sarcinii lucrătoarelor
– În conformitate cu legislația în vigoare, angajatorii trebuie să ia măsuri pentru înlăturarea sau reducerea la minimum a riscului care rezultă din expunerea la zgomot
Inspectorii de muncă suceveni atrag atenția asupra riscului reprezentat de zgomotul la locul de muncă. În cadrul „Săptămînii Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă”, derulată între 24 și 28 octombrie, Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfășurat o serie de acțiuni în vederea conștientizării angajaților și angajatorilor suceveni asupra efectelor negative pe care zgomotul la locul de muncă le are asupra organismului. În urma unor controale derulate la 30 de agenți economici a căror salariați lucrează în condiții de zgomot din cauza echipamentelor tehnice utilizate, au fost depistate 63 de deficiențe în ceea ce privește respectarea normelor protecției muncii. Șeful ITM Suceava, Mihai Airinei (foto), spune că la acest moment, în țara noastră nu se acordă atenția cuvenită asupra riscului reprezentat de zgomotul la locul de muncă, fapt ce poate avea efecte grave asupra sănătății angajaților. Mihai Airinei spune că zgomotul poate fi sursa mai multor boli profesionale, cele mai multe ireversibilie, precum pierderea auzului. Mai mult, șeful ITM Suceava spune că 7% din bolile profesionale sînt cauzate de zgomotul produs la locul de muncă. Tocmai de aceea, administratorii de societăți trebuie să ia măsuri de protecție a salariaților, astfel încît nivelul de zgomot în unitățile respective să nu depășească 85 de decibeli, atît cît este nivelul maxim admis.
– Impactul zgomotului la locul de muncă
Mihai Airinei spune că zgomotul poate cauza sau poate fi un factor determinant pentru: deficiențe auditive, leziuni ale urechilor, stres în muncă, risc crescut de accidentare la locul de muncă, iar în cazul gravidelor – vătămarea fătului în timpul sarcinii lucrătoarelor. ”În multe țări, pierderea auzului indusă de zgomot este boala industrială ireversibilă cea mai răspîndită”, a declarat șeful ITM Suceava, care a precizat că numărul persoanelor din Europa cu deficiențe de auz este mai mare decît populația Franței.
La rîndul său, șeful Serviciului Securitate și Sănătate în Muncă din cadrul ITM Suceava, Florin Moisa, spune că expunerea la zgomot are efect asupra sistemului cardiovascular, avînd ca rezultat, printre altele și creșterea tensiunii arteriale. Stresul legat de muncă are rareori o singură cauză și, în general, este rezultatul interacțiunii mai multor factori de risc. Zgomotul din mediul de muncă poate fi un factor care cauzează stresul chiar și la niveluri destul de reduse. Inspectorii de muncă apreciază că nivelurile ridicate de zgomot pot cauza lucrătorilor dificultăți de a se auzi și comunica, mărind probabilitatea producerii accidentelor.
Florin Moisa menționează că, în general, pierderea auzului indusă de zgomot este cauzată de expunerea prelungită la zgomot puternic. Primul simptom este, în mod normal, incapacitatea de a auzi sunetele ascuțite. Dacă expunerea la zgomot excesiv continuă, auzul se va deteriora, cauzînd dificultăți de detectare și a sunetelor joase. Acest proces afectează, de regulă, ambele urechi.
Pierderea auzului se poate produce însă și fără ca muncitorul să fi suportat zgomot pe termen lung, atunci cînd urechea este expusă la zgomote cu caracter de impuls (chiar la un singur impuls puternic), cum ar fi cele produse de focurile de armă, de utilizarea pistolului de cuie sau a ciocanului pneumatic. Toate acestea pot avea efecte permanente, incluzînd pierderea auzului și tinitus
( senzație auditivă de țiuit) constant. De asemenea, impulsurile pot cauza dezlipirea membranei timpanului.
Inspectorii de muncă suceveni atrag atenția că și unele substanțe chimice periculoase sînt ototoxice (literalmente „otrăvitoare pentru ureche”). Lucrătorii care sunt expuși atît la aceste substanțe cît și la zgomot puternic sînt supuși unui risc mai mare de afectare a auzului decît cei expuși separat fie la zgomot fie la substanțe chimice.
– Responsabilitatea angajatorilor în reducerea intensității zgomotului la locul de muncă
În conformitate cu Normele Generale de Protecție a Muncii, angajatorii trebuie să ia măsuri pentru înlăturarea sau reducerea la minimum a riscului care rezultă din expunerea la zgomot, luînd în considerare progresul tehnic și posibilitatea aplicării măsurilor de reducere a zgomotului în special la sursă. Angajatorii trebuie să aplice măsuri specifice incluzînd: evaluarea riscurilor, reducerea expunerii la zgomot, informarea și instruirea angajaților asupra riscurilor,
asigurarea echipamentului individual de protecție auditivă precum și
accesul la textul integral al Normelor Generale de Protecție a Muncii.
Șeful Serviciului de Securitate și Sănătate în Muncă al ITM Suceava este de părere că angajatorii trebuie să aibă în vederea în special trei măsuri:
evaluarea riscurilor, luarea măsurilor de prevenire sau de control a riscurilor precum și supravegherea și analizarea periodică a eficienței măsurilor puse în aplicare.
„Eliminarea sau reducerea zgomotului excesiv la locul de muncă reprezintă mult mai mult decît o responsabilitate legală pentru angajatori, aceasta este, de asemenea, și în interesul comercial al organizației. Cu cît mediul de muncă este mai sigur și mai sănătos cu atît este mai redusă probabilitatea unor fenomene costisitoare precum absenteismul, accidentele și lipsa de eficiență. Această fișă descrie în linii mari principalele măsuri care ar trebui luate pentru a reduce și controla zgomotul la locul de muncă”, a concluzionat inspectorul șef al ITM Suceava, Mihai Airinei.
