– Peste 500 de costume populare, din aproape 20 de regiuni și subregiuni ale României, circa o mie de încălțări, sute de marame de borangic, pălării cu pene de păun și accesorii, toate fac parte din recuzita ansamblului artistic sucevean
– Cele mai vechi costume, de aproape 50 de ani, sunt cele din zona Dornelor
Lada de zestre a artiștilor Ansamblului „Ciprian Porumbescu” este de milioane….Nu-i o figură de stil, ci valoarea reală (preț de inventar – 1,2 miliarde de lei vechi) la care se ridică cele peste 500 de costume populare, din aproape 20 de regiuni și subregiuni ale României, circa o mie de încălțări (opinci, cizme din piele, pantofi, ghete), sute marame de borangic, pălării cu pene de păun și accesorii necesare fiecărui dans în parte. Cele mai vechi costume sunt cele din zona Dornelor, care au aproape 50 de ani, urmate de altele din zona Moldovei (subzonele Rădăuți, Botoșani, Vrancea, Neamț, Vaslui, Iași, Câmpulung), zonele Someș, Transilvania – Câmpie, Bihor, Oltenia, Dobrogea, Oaș – Mureș, Codru.
De aproape zece ani, Viorica Ciornei, inginera – cabinieră, se ocupă de cele două magazii unde se ține zestrea artiștilor suceveni. Este un spațiu destul de neîncăpător pentru volumul mare de haine adunate de-a lungul a 50 de ani, dar folosit „cu cap” face față cerințelor impuse de artiștii suceveni. Am intrat puțin în „bucătăria spectacolelor”, acolo unde o echipă de oameni trudesc pentru ca imaginea artiștilor să fie perfectă. „După fiecare spectacol costumele se spală, sau la mașină, sau la mână, pentru că sunt unele componente, cum ar fi maramele de borangic care sunt foarte pretențioase și necesită spălarea manuală, apoi se usucă normal, pe sârme, pentru că nu avem un uscător special, după care se calcă. Fiecare umeraș, din cele aproape 800 de bucăți, câteva costume”, ne-a povestit cabiniera. Dacă un dansator din corpul de balet al ansamblului este abătut, necăjit, trist, în momentul în care a îmbrăcat costumul popular, și a urcat pe scenă, aceste stări trebuie să dispară. „Zâmbetele vor lua locul tristeții, pentru că ei trebuie să facă publicul să se simtă bine, să arate originalitatea și profesionalismul atât prin dans, atitudine, cât și prin costume”, ne-a spus un coregraf al ansamblului.
– Aceleași costume originale, indiferent de spectacol
Transportul costumelor populare la spectacole se face în huse speciale, fiecare dansator (14 perechi) cunoscând numărul umerașului pe care se află costumele lui. Tot cabiniera răspunde de toate accesoriile necesare artiștilor în spectacole. Dacă lipsește ceva din costum, este prima trasă la răspundere. De multe ori, accesoriile, coronițele cu flori, diademele cu paiete sunt confecționate chiar de cabinieră, conform cerințelor impuse de costumul la care se poartă. Toate costumele pe care le poartă artiștii suceveni în spectacole, indiferent de locul unde se desfășoară un spectacol, sunt originale, sunt costume care au elementele specifice zonei din care provin. Nu lipsesc din recuzită căciulile din blană de miel brumărie sau neagră, pălăriile cu pene de păun, care se țin în „mape” de carton speciale, pălării cu panglici, pălării din fetru verde, clopuri, pălării de pai. Maramele fetelor sunt cel mai greu de întreținut, fiind lucrate din borangic sau in topit, materiale care se găsesc din ce în ce mai greu. Diferă de la o zonă la alta și bundițele, unele fiind cu blăniță de dihor, altele cu blană de miel, sumănelele pentru fete, zeghie – manta albă pentru zona Bilca, miniștergură (prosop lung pentru acoperit capul), chimir din piele, brâu din strămătură, catrințe, fote, poale cusute cu „pui negri”, ițari cu ozoare, în zona Bucovinei.
Costumele sunt completate de opinci cu pinteni sau simple, cizme din piele, ghete și pantofi. „Pentru fiecare spectacol, costumele se pregătesc cu trei, patru zile înainte. Se știe exact la ce spectacol se merge, câte perechi de dansatori și ce dansuri vor interpreta. Se aleg costumele, se curăță și se împachetează pentru transport. Reușita artiștilor se datorează în mare parte și muncii din spatele scenei”, ne-a mai spus Viorica Ciornei. Costumele populare sunt considerate de dansatorii ansamblului artistic profesionist sucevean „adevărate goblenuri”. „Zestrea” artiștilor suceveni este bine păzită, zi și noapte, de către paznici care lucrează în schimburi. Fiecare dintre paznici mai are câte o îndeletnicire pe lângă cea de bază. Adrian Mânzălică repară încălțămintea artiștilor, și cam are de lucru la cele câteva sute de cizme, ghete și pantofi pentru dansatori. Augustin Georgescu intră, uneori, în spectacole interpretând la chitară, iar Ion Borcu este responsabil cu centrala termică.
Toți artiștii Ansamblului „Ciprian Porumbescu” participă zilnic la studii de folclor și studii clasice, sub directa coordonare a coregrafului Costinel Leonte și a asistenților George Palanic și Mariana Cazacu.
Un costum popular se poate achiziționa de la meșteri populari cu 250-300 de euro
Un costum popular complet se poate cumpăra de la meșteri populari din satele sucevene cu 250-300 de euro. Deși nu sunt magazine specializate, așa cum erau pe vremuri magazinele de artizanat, sunt încă meșteri populari care ies la vânzare cu costumele lor, pe la târguri și expoziții, sau își fac dintr-o cameră a casei muzeu. De multe ori costumele pe care le scot la vânzare nu sunt de dată recentă, dar bine întreținute ele conțin elementele tradiționale, culorile și modelele geometrice specifice zonei pe care o reprezintă. Dacă luăm în calcul faptul că recuzita Ansamblului artistic „Ciprian Porumbescu” este de peste 500 de costume, valoarea acestora s-ar ridica la peste patru miliarde de lei vechi. Surse din cadrul ansamblului sucevean ne-au spus că aceste costume populare nu sunt, încă, asigurate.
