Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat, joi, că CC nu a adresat nicio întrebare preliminară Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg, însă instanțele române au comunicat 19 solicitări privind aplicarea normei europene în probleme juridice naționale.
Joi, la Palatul Parlamentului, o delegație Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) – condusă de președintele instituției, Vassilios Skouris – a avut o întâlnire de lucru cu judecătorii și magistrații asistenți ai Curții Constituționale.
La briefingul de presă, președintele CJUE, dr. Vassilios Skouris, președintele CC, judecător Augustin Zegrean, și președintele ICCJ, judecător dr. Livia Doina Stanciu, au declarat presei că în cadrul întâlnirii de lucru s-a discutat despre instituția întrebării preliminare către Curtea de la Luxemburg, practicată deja de judecătorii români.
Președintele CC, Augustin Zegrean, a arătat că se recurge la întrebarea preliminară „dacă în justiția unui stat o instanță are îndoieli cu privire la claritatea sau aplicarea normei europene”. „Judecătorul poate să adreseze o întrebare preliminară la CJUE, iar într-un timp rezonabil – o lună, două, trei – va primi răspunsul la intrebarea sa. Răspunsul este obligatoriu, dar nu oprește justițiabilul să se adreseze în continuare CJUE”, a adăugat președintele Curții Constituționale.
Curtea Constituțională este la început în această materie, a declarat Augustin Zegrean, care a precizat că CC încă nu a adresat o astfel de întrebare.
„În România, de la instanțele obișnuite s-au adresat Tribunalului European (de la Luxemburg-nr.) 19 astfel de intrebări. Curtea Constituțională apreciază că în această materie nu are ea competență, ci instanțele obișnuite. Ele trebuie să aplice dreptul comunitar. Noi (judecătorii constituționali-n.r.) verificăm constituționalitatea legilor. Sigur că atunci când norma comunitară este contrară Constituției vom vedea ce vom face”, a conchis Zegrean.
La rândul său, președinta instanței supreme române, Livia Stanciu, a subliniat „marea onoare” pe care o înregistrează întreg sistemul judiciar române prin acceptarea de către Curtea de Justiție a UE a invitației, făcută de Curtea Constituțională a României și Înalta Curte de Casație și Justiției
Livia Stanciu a arătat că din delegația condusă de președintele CJUE, Vassilios Skouris, fac parte 13 judecători europeni, un avocat general și un grefier al Curții. „Această vizită oficială făcută în România reprezintă un element important în evoluția relațiilor dintre instanța constituțională, instanța supremă, instanțele române și cea europeană”, a spus președinta ICCJ.
Stanciu a amintit că legiuitorul român a introdus în Codurile de procedură penală și civilă noua instituție a întrebării prealabile, mai exact sesizarea ICCJ în vederea pronunțării unei hotărâri în legătură cu dezlegarea problemei de drept.
„Această instituție gândită ca un mecanism proactiv, care alături de mecanismul deja existent – acela al recursului în interesul legii -, contribuie la o constituirea jurisprudenței statului român, a unei jurisprudențe predictibile, să asigure justițiabilului român așteptările rezobabile pe care le are de la aceasta”, a spus Livia Stanciu.
Delegația CJUE are o întâlnire de lucru vineri cu judecătorii ICCJ. „Pentru judecătorii supremi va fi un schimb de experiență extrem de valoros”, a conchis Stanciu.
Ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007, reprezentanții guvernelor Statelor Membre ale Uniunii Europene au numit-o ca judecător la Curtea de Justiție a Comunității Europene (devenită Curtea de Justiție a Uniunii Europene-n.r.) pe Camelia Toader, care face parte din delegația CJUE, sosită miercuri la București.
În octombrie 2009, judecătoarea Camelia Toader a fost reînvestită pentru un nou mandat ca magistrat la CJUE pentru perioada 7 octombrie 2009 – 6 octombrie 2015. Camelia Toader este judecător la instanța de la Luxemburg din 13 ianuarie 2006.
