76 locuitori din 22 de gospodării aparținând comunei Vicovu de Jos s-au trezit că au devenit orășeni și aparțin de acum orașului Vicovu de Sus, fără să fi avut vreodată legături teritoriale cu această localitate, atât ei, cât și strămoșii lor. Vestea că aparțin altei localități, cu tot cu case și pământuri, au primit-o în urma unei sentințe judecătorești definitive, pronunțată în luna noiembrie a anului trecut de Curtea de Apel Suceava. Lupta dintre cele două localități pentru teritoriul de 180 de hectare denumit Dealul Mal a continuat de atunci în instanță în cadrul unei acțiuni de contestație în anulare și a unei cereri de revizuire, a cărei pronunțare a fost și de această dată defavorabilă celor din Vicovu de Jos, fiind epuizate în acest moment toate căile de atac.
Disputa pentru teritoriul de 180 de hectare este una mai veche
Litigiul dintre cele două localități a început în urmă cu vreo 5 ani de zile, când a apărut necesitatea clarificării limitei administrative dintre comuna Vicovu de Jos și orașul Vicovu de Sus, în vederea realizării, în anul 2012, a recensământului populației și locuințelor. Întrucât au apărut discuții legate de cine recenzează zona denumită Dealul Mal, reprezentanții celor două primării s-au reunit, în 2011, în cadrul unor comisii de mediere, împreună cu prefectul de atunci, Sorin Arcadie Popescu, și reprezentanții Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava, medieri care au dat câștig de cauză reprezentanților comunei Vicovu de Jos, spre nemulțumirea celor din Vicovu de Sus. Din cauza menținerii unei stări de incertitudine în legătură cu apartenența teritoriului amintit și în anii care au urmat, în luna mai a anului 2013, prefectul Florin Sinescu a acționat în instanță, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Suceava, cele două localități aflate în litigiu.
O expertiză care a reprezentat o cotitură importantă în instanță
Conform locuitorilor zonei Dealul Mal aflată în dispută, o schimbare majoră de situație a fost creată de expertiza tehnică judiciară efectuată în anul 2014, dispusă de instanța de judecată. Urmare a acestei expertize, efectuată de expertul tehnic judiciar Dalia Chihaia, limita administrativă dintre cele două localități devenea pârâul Crăcacea, justificată de expert prin intermediul lucrării de cadastru funciar realizată în anul 1974, în urma Legii nr. 2/1968, lucru care anula fosta limită de pe Dealul Mal, considerată incorectă de expertul Dalia Chihaia. Rezultatul acestei expertize avea să aducă câștig de cauză în instanța de judecată pentru reprezentanții orașului Vicovu de Sus, lucru vehement contestat de locuitorii comunei Vicovu de Jos. După doi ani de proces și un recurs la Curtea de Apel Suceava, în urma unei hotărâri judecătorești definitive la instanța superioară pronunțată pe 23 noiembrie 2015, cele 22 de case și locuitorii acestora, împreună cu cele 180 de hectare de teren au trecut în componența orașului Vicovu de Sus.
Locuitorii din Vicovu de Jos, nemulțumiți de sentință și de proasta gestionare a procesului
Nemulțumirea locuitorilor zonei disputate în instanță este legată de modul în care a fost întocmită expertiza tehnică și de lipsa de informare de care a dat dovadă conducerea Primăriei comunei Vicovu de Jos pe timpul desfășurării procesului. Ei nu-și pot închipui cum a fost posibil să se piardă un teritoriu care a aparținut întotdeauna comunei, când toate documentele de stare civilă și titlurile de proprietate ale terenurilor au fost emise dintotdeauna de Primăria comunei Vicovu de Jos.
Constantin Țugui, unul dintre reprezentanții locuitorilor zonei Dealul Mal, crede că expertiza tehnică făcută în condiții suspecte a fost cheia pierderii procesului: „Această expertiză tehnică nu știu cum s-a făcut și când s-a făcut, deoarece eu și alți locuitori ai zonei nu am văzut pe nimeni să facă măsurătorile, așa cum apar ele prezentate într-o minută încheiată pe 23 septembrie 2014. În acel act scrie că au fost efectuate 30 de puncte de măsurători cu GPS-ul, însă nimeni nu i-a văzut pe acei oameni și cred că această expertiză nu a fost făcută corect.”
În același timp, cei care au fost mutați fără știința lor la oraș acuză conducerea primăriei din Vicovu de Jos de neimplicare și secretomanie în ceea ce privește desfășurarea procesului. Un locuitor al zonei, Adrian Țugui, crede că:„ Fostul primar Constantin Mutescu nu a luat măsurile care trebuiau pentru a nu se ajunge în momentul de față cu zona asta în procese. Dacă primarul și autoritățile din comună se implicau și duceau actele prin care să dovedească că acest terenuri aparțin comunei Vicovu de Jos, la momentul potrivit, nu se puteau pierde două procese. Orașul Vicovu de Sus neavând nici un act și nici un document, a reușit să ateste că această zonă i-a aparținut.” Pe de altă parte, modul tacit în care a fost tratat subiectul în ședințele de consiliu local i-a nemulțumit pe oameni.
„Consiliul Local nu a știut de această acțiune în instanță. La primirea hotărârii judecătorești nefavorabile, după judecarea pe fond, toți consilierii au rămas surprinși. Nu a știut nimeni nimic. S-a făcut și recurs, s-a pierdut și recursul și tot nu a știut nici un consilier nimic. Mai erau trei zile până la expirarea termenului pentru anulare și s-a făcut o contestație în anulare la Curtea de Apel Suceava.”
Păreri contradictorii
Fostul primar al comunei Vicovu de Jos Constantin Mutescu, acuzat de locuitori că nu le-a susținut corect cauza și nu i-a informat la timp, se apără și crede că situația se mai poate schimba. „Nu avea rost să bat din poartă în poartă pe Dealul Mal și să le povestesc oamenilor care era problema. Am mers cu portbagaje de documente care să ateste că delimitarea dintre cele două localități este pe Dealul Mal. Toate documentele noastre de peste 150 de ani nu au avut nici o valoare, însă a avut valoare o hartă necadastrală a Vicovului de Sus, din timpul CAP-ului, desenată cu carioca.” De altă părere, primarul orașului Vicovu de Sus, Gheorghe Schipor, spune că „Cele 180 de hectare au intrat în componența Vicovului de Sus în urma Legii 2/1968, însă nu am putut rezolva acest litigiu în timpul foștilor primari Țugui și Popescu, cu care am discutat după anul 2000. Era normal să recuperăm pământuri care până în 1990 aparțineau CAP-ului Vicovu de Sus.”
Soluții disperate, căutate de cei care au pierdut în instanță
Raportul unei noi expertize tehnice extrajudiciare, executate în teren de expertul judiciar Mihai Cimpoeșu din Botoșani, la începutul anului 2016, în urma documentelor puse la dispoziție, a dat câștig de cauză comunei Vicovu de Jos, plasând limita administrativă dintre cele două localități pe Dealul Mal, mai precis pe vechiul hotar al cadastrului austriac din anul 1855. Studierea actelor arată că planurile întocmite după 1968, respectiv 1971, 1974, 1984 și 1990, sunt ale cadastrului agricol, întocmite pe timpul CAP-urilor, urmare a unor schimburi de terenuri între acestea, pentru eficientizarea exploatărilor agricole. Această expertiză a fost depusă în instanță ca argument la cererea de revizuire a sentinței defavorabile primite de cei de la Vicovu de Jos în luna mai 2015, însă se pare că aceasta nu le-a fost de ajutor. Actualul primar al comunei Vicovu de Jos, Vasile Țugui, încearcă să găsească acum noi soluții pentru a remedia pierderea: „În perioada următoare o să încercăm să verificăm toate documentele care au fost depuse la instanțele judecătorești și care au stat la baza pronunțării sentințelor și o să facem toate demersurile posibile, pe cale administrativă și judecătorească, pentru ca terenul să aparțină comunei Vicovu de Jos.” Nu a fost exclusă o eventuală plângere penală împotriva celei care a efectuat prima expertiză tehnică judiciară, Dalia Chihaia, reclamanții considerând că aceasta nu a fost de bună credință în întocmirea expertizei.
Cei nemulțumiți au rămas localnicii, care și-au pierdut speranța în rezolvare
Locuitorii zonei Dealul Mal sunt acum cei care, nemulțumiți de strămutarea în acte, care i-a adus în postura de orășeni, încearcă într-un fel sau altul să fie ascultați. Ei au semnat o petiție prin care cer să rămână locuitorii comunei în care s-au născut, din tată în fiu.
„S-a făcut un tabel în care toți cetățenii care locuiesc și care dețin acte pe zona asta își exprimă dorința de a rămâne locuitorii comunei Vicovu de Jos. Noi ca cetățeni europeni avem niște drepturi care trebuie să ni se ia în considerare. Până la urmă este dreptul omului, nu dreptul interesului”, ne-a spus Viorel Țugui, localnic. Gheorghe Mutescu, un alt locuitor al plaiurilor cu pășune din zona Dealul Mal, e hotărât să rămână țăran, indiferent de voința autorităților: „Noi suntem din comuna Vicovu de Jos. Aici suntem născuți și moșul meu, și tata, eu și băieții mei. Hotarele sunt pe bornele de acolo, bornă acolo, bornă dincolo, la Marelbo pe câmp și sus, în Obcină. Pârâul nu ne-a separat nicicând de vicovenii noștri.” Un lucru greu de schimbat acum, după ce nu a fost făcut cum trebuia, la vremea lui.
