Zeci de suceveni și-au pus capăt zilelor în 2008

Nu mai puțin de 70 de sinucideri s-au înregistrat în cursul anului trecut, pe raza județului Suceava, reiese din statisticile Serviciului Județean de Medicină Legală. Dacă numărul nu diferă foarte mult de ceilalți ani (în 2007 s-au înregistrat 71 de sinucideri, iar în 2006 – 64), îngrijorător este faptul că tot mai mulți adolescenți și tineri aleg să-și încheie socotelile cu viața.
Statistica neagră a cazurilor de suicid petrecute anul trecut arată că cei mai mulți dintre sinucigași au ales să sfârșească în ștreang (57 de cazuri –46 de bărbați și 11 femei). Restul, prin împușcare –1, înec –2, electrocuție –2, arsuri –1, plăgi autoproduse cu un corp autotăietor –3 și intoxicație voluntară cu medicamente sau alte substanțe toxice –4.
Potrivit statisticilor serviciilor de medicină legală din țară, în 2006 și 2007, în România s-au înregistrat în total aproape 5900 de sinucideri.
Au vrut să se sinucidă împreună
În spatele acestor cifre statistice se ascund adevărate drame, cumplite și nefericite povești de viață.
Multe dintre cazuri s-au dezbătut în presă, la televizor, pe holurile școlii, în fața blocului etc.. S-a căutat un răspuns, o explicație. De ce?!
În luna februarie a anului trecut, o elevă în clasa a XI-a la un colegiu din municipiul Suceava s-a sinucis bând lichid de spălat parbrizul. Nu a lăsat nici o scrisoare, nu a spus nimănui de ce, ce anume a împins-o să recurgă la acest gest extrem. Colegii și prietenii fetei au șușotit pe la colțuri că tatăl ei era foarte autoritar și că obișnuia să o pedepsească fizic.
Șocant a fost și cazul celor doi adolescenți, el în vârstă de 18 ani, ea de 15 ani, elevi la licee diferite din Suceava, care au vrut să se sinucidă împreună, după ce au luat pastile pe malul râului Suceava, mai sus de Bazar.
Tânărul a căzut în apă și nu a mai putut fi salvat, iar adolescenta a ajuns la spital în șoc hipotermic. Motivul, tot neoficial, a fost acela că mama fetei nu îi vroia împreună și îi reproșa tânărului acest lucru, reclamând chiar că-l dă pe mâna poliției.
„E fie eșecul familiei, fie al școlii, fie al amândurora”
Psihologul Dacian Tudose explică că ori de câte ori auzim de un nou caz de sinucidere în rândul adolescenților și al tinerilor, suntem tentați să ne întrebăm care au fost motivele acelui gest extrem.
„Indiferent care ar fi motivele din spatele acestor sinucideri, mai mult sau mai puțin grave, important este să înțelegem că întotdeauna ajungem la același scenariu: persoana care alege această soluție se confruntă cu anumite probleme, nu le poate depăși și atunci alege soluția finală. Aceasta înseamnă că nu motivele în sine contează, ci faptul că adolescentul sau tânărul în cauză nu a găsit suport în sânul familiei sau în sistemul de educație și, rămas singur în fața problemelor, a ales să se predea. În spatele fiecărui caz de acest gen, întotdeauna se află fie eșecul familiei, fie al școlii, fie al amândurora”, susține psihologul.
Elevi în ștreang
În iunie 2008, un adolescent în vârstă de 15 ani s-a spânzurat în șura casei în care locuia împreună cu mama sa. În urmă cu aproape șase ani suferise un grav accident rutier în urma căruia a rămas cu un handicap locomotor. Mama și rudele minorului susțineau că acesta s-a plâns nu o dată despre faptul că unii dintre colegii de școală râdeau de el și era supărat pentru că i s-ar fi spus să se transfere la o școală specială pentru persoane cu dizabilități.
Profesorii spuneau că elevul avea deviații de comportament și a amenințat de mai multe ori că se va sinucide.
Și cazul unui elev în vârstă de 17 ani, care a fost găsit spânzurat de grinda camerei în care stătea cu chirie, a fost mult mediatizat, după ce, pe lângă decepția în dragoste, colegii și rudele au mărturisit un alt posibil motiv care l-a împins pe adolescent în ștreang: severitatea dirigintelui, care l-ar fi jignit și umilit de față cu ceilalți colegi.
La începutul lui octombrie 2008, un alt adolescent, tot de 17 ani, și-a pus capăt zilelor, spânzurându-se de o grindă. Înainte de a-și da drumul în ștreang, adolescentul, care stătea ore în șir în fața calculatorului, și-a tras un ciorap negru pe cap și și-a legat picioarele.
În statisticile sinucigașilor a fost prins și cazul Dianei Maloș, tânără în vârstă de 18 ani, găsită spânzurată pe data de 11 decembrie 2008, la șase metri înălțime, într-un paltin din spatele mănăstirii „Sf. Ioan” Suceava.
Tinerii de azi, mai însingurați decât cei din generațiile anterioare
Psihologul Dacian Tudose susține că, deși pare greu de crezut, tinerii din ziua de azi sunt mai însingurați decât cei din generațiile anterioare.
„Aparent, ei comunică mai mult decât aveam noi posibilitatea să o facem, dar, în realitate, relațiile interpersonale sunt mai șterse în cea mai mare parte, artificializate de tehnica modernă, și toate acestea se reflectă în dezvoltarea personalității lor. De exemplu, sintagma ’prieteni pe internet’ nu trimite cu adevărat la relații de prietenie, ci se referă la o comunicare artificială care mai mult te face să resimți singurătatea, decât contactul social”, afirmă psihologul.
El explică că un factor important în creșterea numărului de sinucideri în rândul adolescenților este și acela că părinții sunt concentrați excesiv pe chestiunile materiale și atunci au tot mai puțin timp cu propriul copil.
„În același timp, mulți părinți fac următoarea greșeală: consideră că ceea ce se înțelege prin a-ți îngriji copilul se rezumă la a-i da bani de buzunar, a-i oferi cadouri costisitoare, făcând abstracție de nevoile afective ale tânărului”, subliniază Dacian Tudose.
Psihologul sucevean trage un semnal de alarmă în privința lipsei psiho-pedagogilor din școli: „În teorie, în fiecare unitate școlară din România ar trebui să profeseze câte un psiho-pedagog școlar, care, pe lângă alte atribuții, ar trebui să identifice copiii, elevii aflați în situații de risc. În realitate, în puține școli există acești psiho-pedagogi, iar acolo unde totuși sunt, de obicei au atribuții didactice”.