Poligraf

Zeci de suceveni își așteaptă rândul la detectorul de minciuni al Poliției



Zeci de suceveni își așteaptă rândul la detectorul de minciuni al Poliției
Zeci de suceveni își așteaptă rândul la detectorul de minciuni al Poliției

– Peste 60 de persoane au fost testate în laboratorul poligraf al Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, dat în folosință în urmă cu aproximativ trei luni, iar alte câteva zeci sunt programate până la sfârșitul lunii octombrie a.c.
Coadă la poligraful Poliției. După ce vreme de aproape un an, poligraful, așa-zisul detector de minciuni, cu care a fost dotat în vara lui 2005 Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, nu a putut fi folosit din cauza lipsei unui psiholog –specialist poligraf, care să știe să „citească” diagramele aparatului, de aproape trei luni de zile această problemă s-a rezolvat. Practic, aparatul poligraf a stat luni la rând într-o cutie, până când s-a găsit un psiholog care să știe să-i interpreteze rezultatele, timp în care polițiștii suceveni au fost nevoiți să meargă la Iași sau la Bacău, pentru a-și verifica suspecții la detectoarele de minciuni ale colegilor de la Inspectoratele din județele respective. De la sfârșitul lunii mai a.c., însă, odată cu angajarea unui psiholog și absolvirea acestuia a unui stagiu de pregătire de specialitate (teorie și practică) în laboratorul poligraf, detectorul de minciuni a început să fie folosit și la Suceava. De atunci și până acum, după cum ne-a mărturisit chiar specialistul poligraf al IPJ Suceava, psihologul Adina Ciutac, s-au făcut peste 60 de testări. „Pentru că până și într-un banal caz de furt, de exemplu, testarea poate fi foarte epuizantă din punct de vedere psihic pentru examinator, se fac maxim două testări pe zi. De luni, până vineri. Doar în cazurile deosebite, specialistul poligraf este chemat de acasă și în weekend. Deși nu este acceptat ca probă, testul poligraf este un indiciu foarte important pentru noi”, ne-a declarat adjunctul șefului IPJ Suceava, comisarul șef Mircea Smoleac. Interesant este că, până la sfârșitul lunii octombrie a.c, s-au făcut deja programările la poligraf, alte zeci de persoane urmând să ajungă în fața detectorului de minciuni. Specialistul poligraf al Poliției sucevene, psihologul Adina Ciutac, spune că o testare durează, de regulă, aproximativ două ore. „În România, testarea poligraf este benevolă, se efectuează numai cu acordul scris al persoanei, iar refuzul examinării nu incumbă efecte juridice. Acest lucru îi este adus la cunoștință subiectului în prima etapă a testării, cea a interviului pre-test. Apoi urmează etapa testării propriu-zise, în care i se pun mai multe întrebări subiectului, din care două-trei relevante. Întrebările trebuie să fie scurte, simple, directe, să se poate răspunde la ele numai prin „Da” sau „Nu”. Apoi urmează o a treia etapă, și ultima, cea a unui interviu post-test”, ne dezvăluie Adina Ciutac. Specialistul poligraf al IPJ Suceava face precizarea că nu vor ajunge în fața detectorului de minciuni femeile însărcinate, minorii, alcoolicii cronici, persoanele cu afecțiuni psihice sau cele aflate sub tratament medical ce nu poate fi întrerupt, ori orice alte persoane despre care examinatorul apreciază motivat că nu sunt apte pentru efectuarea testului.
Datele obținute în urma examinărilor poligraf permit:
-Excluderea suspecților ce sunt neimplicați în cauzele cercetate, prevenindu-se erorile judiciare, pierderile de timp prin verificări inutile și evitarea implicării cadrelor de poliție în activități ineficiente; identificarea autorilor de infracțiuni indiferent de gen;
-verificarea veridicității declarațiilor persoanelor cuprinse în procesul judiciar;
-stabilirea sincerității apărărilor formulate de către persoanele implicate în comiterea unor infracțiuni (cauze care înlătură caracterul penal al faptei, legitima apărare, starea de necesitate, eroarea de fapt, constrângerea fizică sau morală);
-stabilirea împrejurărilor care califică sau agravează unele fapte penale; depistarea caracterului calomnios al unor denunțuri sau plângeri penale;
-soluționarea contradicțiilor ce apar între declarațiile persoanelor constituite ca părți în procesul penal, când procedeul clasic al confruntărilor nu a dat rezultate.



Recomandări

Conferențiar univ. dr. Cristian Opariuc-Dan: „Mi-aș dori mult să ne întoarcem la cercetările din trecutul nu prea îndepărtat, atunci când cercetătorul era chiar interesat de ideea lui de cercetare și petrecea luni întregi rafinând-o”

Până la vârsta de 15 ani, unul din 10 băieți și una din 20 de fete s-au îmbătat de cel puțin două ori

Până la vârsta de 15 ani, unul din 10 băieți și una din 20 de fete s-au îmbătat de cel puțin două ori. Foto RO HEALTH REVIEW
Până la vârsta de 15 ani, unul din 10 băieți și una din 20 de fete s-au îmbătat de cel puțin două ori. Foto RO HEALTH REVIEW