Zeci de persoane ajung lunar la Spitalul Suceava în urma unor tentative de suicid

Zeci de persoane ajung lunar la Spitalul Județean după ce au încercat să-și pună capăt zilelor. Numărul sucevenilor care par să se fi săturat de viață se menține la același nivel ridicat, ba chiar tinde să depășească limitele obișnuite, observă doctorul Tiberius Brădățan de la această unitate sanitară. Medicul spune că, începând cu septembrie, tentativele de sinucidere au crescut sensibil, fiind zile în care se înregistrează și câte patru cazuri de acest gen.
Deși numărul celor care încearcă să-și ia viața este tot mai mare, ajungând la câteva sute de la începutul anului, statisticile oficiale ale Spitalului Județean nu arată decât 36 de cazuri de persoane care, din ianuarie și până acum, au vrut, prin diverse metode, să se omoare. Neconcordanța este explicată de doctorul Tiberius Brădățan – unul dintre primii oameni pe mâna cărora ajung cei care recurg la tentative de sinucidere – prin faptul că nu se contabilizează decât cazurile foarte grave, care demonstrează clar determinarea persoanei de a-și lua viața, cum ar fi ingurgitarea în cantitate mare de substanțe cu potențial toxic ridicat, gen pesticide, restul situațiilor, cum ar fi ingurgitarea de medicamente, uneori pe fondul consumului de alcool, fiind încadrate la categoria de intoxicații voluntare.
Vor într-adevăr să moară sau doar să atragă atenția asupra lor
„La pacienții în stare foarte gravă ridicăm și suspiciunea de tentativă de suicid, fiindcă intenția a fost clară. Dacă iau câteva pastile de aspirină sau de mutivitamine nu poți să-i mai incluzi în această categorie, îi consemnezi ca intoxicație voluntară cu scopul de a atrage atenția, de a epata. Diferența este foarte mare între a face pasul definitiv și a apela la genul ăsta de intoxicație. De obicei, în cazurile de intoxicație ușoară, pacientul revine, el capătă un obicei din a face gesturile astea. Faptul că de fiecare dată ia doze mici nu denotă o atitudine vădită de autodistrugere”, explică medicul.
El adaugă că, pe de altă parte, tentativele de sinucidere nu pot fi documentate de medicii care tratează pacientul din punct de vedere fizic, intenția unei persoane de a-și lua viața fiind stabilită numai în urma unui examen psihiatric. Așa se explică de ce majoritatea dintre cei care se internează cu diagnosticul de tentativă de sinucidere nu mai figurează cu acest diagnostic și la externare, făcând ca statisticile privitoare la cei care au recurs la asemenea gesturi extreme să fie mai puțin alarmante.
S-a lărgit categoria de vârstă a celor predispuși la sinucidere
“După ce trec prin Urgențe, minorii se internează la Pediatrie, adulții la Medicină Internă, iar cazurile grave ajung la Anestezie și Terapie Intensivă. În aceste sectoare se tratează doar faza acută și se previn eventualele complicații. Motivația reală nu o poate extrage, însă, decât un psihiatru, în urma consultului, după ce stă de vorbă cu pacientul. De exemplu, la UPU, unde lucrez și eu, bolnavul, mai ales dacă este și sub influența băuturilor alcoolice, are declarații contradictorii, tendința de a dramatiza, ceea ce înseamnă că nu poți să pui bază pe ceea ce spune. Noi, neavând pregătire psihiatrică, nu putem decât să-i oferim un grad de confort psihic, dar nu putem să-l diagnosticăm din punctul ăsta de vedere”, precizează dr. Tiberius Brădățan.
Medicul se arată îngrijorat nu numai de faptul că cifrele nu s-au modificat în bine în ultima perioadă, ci și de faptul că s-a lărgit categoria de vârstă a celor predispuși la sinucidere. Astfel, potrivit doctorului Tiberiu Brădățan, în statistici nu se mai regăsesc doar dramele vârstelor fragede, legate de dragoste, sau ale celor bătrâni, legate de disperare, ci și ale unui segment nou de vârstă.
Este vorba de persoane active, între 30 și 60 de ani, care nu mai găsesc nici o satisfacție în a trăi, demoralizate poate și de anii îndelungați de tranziție.
S-a otrăvit cu acid sulfuric, după o ceartă cu soțul
De exemplu, la Spitalul Suceava, ultima persoană care a fost internată în urma unei tentative de sinucidere este un bărbat de 37 ani, din Lisaura. Cristian C. a ajuns miercuri seară la Reanimare, după ce a luat medicamente cu pumnul în încercarea de a-și pune capăt zilelor. Cel mai grav caz a fost înregistrat însă săptămâna trecută, când o femeie din localitatea Șaru Dornei a băut acid sulfuric după o ceartă cu soțul. Din păcate, cazul a avut un final tragic, femeia decedând la scurt timp în spital, din cauza nivelului ridicat de toxicitate și a arsurilor interne suferite. Valerica F., în vârstă de 56 ani, a înghițit circa 100 ml de soluție concentrată, dintr-o sticlă pe care o avea în gospodărie, cu scopul de a se sinucide. Ea a fost transportată de urgență la Spitalul Suceava, însă a murit la aproximativ două ore de la internarea în secția de Anestezie și Terapie Intensivă. Medicii care s-au ocupat de caz au declarat că femeia nu a avut nici o șansă de supraviețuire și a murit în chinuri groaznice, din cauza arsurilor de la nivelul mucoaselor, provocate de agentul coroziv.
De menționat că datele centralizate de Spitalul Suceava arată că imaginația celor care încearcă să-și ia viața și uneori chiar reușesc nu are limite, aceștia apelând la diverse metode, mai mult sau mai puțin sigure. Din cele 36 de cazuri oficiale de tentativă de sinucidere înregistrate începând cu ianuarie, două au fost prin spânzurare și câte unul prin expunerea la fum, foc și flacără și respectiv folosirea cuțitului sau a altor obiecte ascuțite. În restul situațiilor a fost vorba de ingurgitarea de medicamente (de multe ori în combinație cu alcool) sau de substanțe chimice, cum ar fi diluant ori pesticide.