Zeci de organizații internaționale cer autorităților române să nu reincrimineze insulta și calomnia

Zeci de organizații internaționale, membri și parteneri ai rețelei IFEX, cer premierului Victor Ponta și președinților celor două camere ale Parlamentului să nu reincrimineze insulta și calomnia, precizând că o astfel de măsură ar fi „un grav atac împotriva libertății de exprimare”.Un număr de 35 de organizațiile internaționale își exprimă „profunda îngrijorare față de reincriminarea insultei și a calomniei de către Parlamentul României” și cer ca insulta și calomnia să nu fie reincriminate.”Acest vot anulează progresul făcut de România în ultimii opt ani în protejarea libertății de exprimare. Incriminarea insultei și a calomniei constituie un grav atac împotriva acestui drept, având efectul de a intimida acele voci care aduc critici structurilor de putere din societate, expunând abuzul, corupția și ilegalitățile.Există încă posibilitatea ca aceste modificări să nu intre în vigoare, în cazul în care Președintele refuză să le promulge. În acest caz, legea se va întoarce la Parlament unde va fi supusă din nou procedurii de vot. Cerem Președintelui să își respecte promisiunea de a respinge modificările aduse Codului Penal, iar autorităților române să facă tot ce le stă în putere pentru a împiedica intrarea în vigoare a acestor modificări”, se arată în solicitarea trimisă autorităților române.Semnatarii amintesc că, în 2006, Parlamentul a hotărât abrogarea infracțiunilor de insultă și calomnie, în 2007 și 2013, Curtea Constituțională a decis că infracțiunile de insultă și calomnie nu sunt abrogate, însă, prin votul Parlamentului din 10 decembrie 2013, insulta și calomnia au fost reintroduse în Codul Penal.”Dezincriminarea insultei și calomniei a adus statului român felicitări din partea OSCE și a condus la creșterea rating-ului de țară în clasamente internaționale relevante, cum ar fi cel al Reporteri fără Frontiere”, mai arată organizațiile semnatare, membre și partenere ale IFEX – rețeaua mondială pentru libertate de expresie.Potrivit reprezentanților societății civile, decizia Parlamentului, luată fără consultare publică, „aruncă la coș zece ani de eforturi făcute de societate pentru dezincriminarea insultei și calomniei” și elimină România din rândul democrațiilor care nu acceptă ideea că un om poate să fie condamnat penal pentru cuvintele pe care le spune.Politicienilor români li se amintește și faptul că deciziile Curții Constituționale, invocate drept pretext pentru introducerea în Codul penal a infracțiunilor de insultă și calomnie, trebuie să respecte Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența CEDO – care au putere de lege în România -, iar impunerea obligației ca defăimarea să fie sancționată penal nu este susținută de niciun articol din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de nicio hotărâre pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Semnatarii susțin că este absolut necesar ca articolele 205-207, ce reincriminează insulta și calomnia, să fie scoase din Codul Penal, actuala formă a legii fiind „o gravă agresiune la adresa libertății presei și a libertății de exprimare în general”. Camera Deputaților a adoptat, în 10 decembrie, un proiect de lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente, printre care și aduse în completarea articolelor privind insulta și calomnia.Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen. Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii.Potrivit articolului 205, insulta, „atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepsește”.Comisia juridică, printr-un amendament, a completat acest articol în ce privește pedeapsa pentru insultă, care poate fi amenda de la 150 de lei la 500 de lei.Potrivit articolului 206 – Calomnia, „afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară, ori disprețului public, se pedepsește cu amendă de la 250 de lei la 13.000 de lei.Comisia juridică a propus, printr-un amendament, creșterea limitei minime a amenzii pentru calomnie, de la 250 de lei la 500 de lei.Membrii Comisiei au arătat în raport că au luat în considerare pentru aceste modificări mai multe aspecte derivate din considerentele deciziilor Curții Constituționale.Astfel, prin Decizia nr. 62/2007, Curtea Constituțională, având ca practică și decizia CC din 2000, a stabilit că abrogarea articolelor 205, 206, respectiv 207 – privind insulta, calomnia și proba verității – este neconstituțională. Astfel, pe cale de consecință, efectele abrogării au încetat, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării au continuat să producă efecte, articolele 205, 206 și 207 fiind în vigoare, potrivit raportului Comisiei.Membrii Comisiei au arătat în raport că Parlamentul nu poate abroga articolele privind insulta și calomnia, ci se poate pronunța doar cu privire la cuantumul sancțiunii.”Libertatea de reglementare pe care o are Parlamentul în aceste cazuri se exercită prin reglementarea condițiilor de tragere la răspundere penală pentru faptele antisociale care aduc atingere valorilor prevăzute și garantate de Constituție”, se arată în documentul citat.Totodată, membrii Comisiei au menționat că, deși CC s-a pronunțat în 2007, unele instanțe au considerat că infracțiunile prevăzute la articolele 205 și 206 au rămas dezincriminate.În aceste condiții, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în 2010 o hotărâre de unificare a practicii prin care a decis că infracțiunile prevăzute la articolele 205 și 206 au rămas dezincriminate, fiind abrogate.”Hotărârea este prost motivată și se bazează pe confuzia dintre «abrogarea abrogării» și «declararea neconstituțională a abrogării». Diferența este enormă: «abrogarea abrogării» nu repune în vigoare textul abrogat conform Legii 24/2000; «declararea neconstituțională a abrogării» face să înceteze efectele abrogării, adică repune în vigoare textul abrogat conform DCCR nr. 62/2007 și a DCCR nr.20/2000″, se arată în raportul Comisiei juririce a Camerei Deputaților.Pe de altă parte, membrii Comisiei au arătat în raport că Parlamentul a încălcat decizia Curții Constituționale din 2007, deoarece în noul Cod Penal nu a mai prevăzut infracțiunile de insultă și calomnie, acestea fiind astfel dezincriminate.Comisia menționează că CC și-a păstrat jurisprudența și a stabilit din nou, în 2013, că abrogarea articolelor din Codul Penal privind insulta și calomnia este neconstituțională.