Singurul centru social de noapte pentru persoane fără adăpost din Suceava, situat în incinta Parohiei „Sf. Vineri” din cartierul George Enescu, este locul în care, mai ales în lunile de iarnă, zeci de oameni ai străzii se refugiază, fugind din calea gerului, a foamei, a mizeriei. Cei mai mulți sunt cazuri disperate, oameni izgoniți de familii, fără loc de muncă, cei mai în vârstă fără pensii, oameni ale căror povești de viață se reduc la câteva cuvinte: „nu am casă”, „am pierdut tot”, „nu mai am pe nimeni”.
„Adunați” de pe străzi de Poliția Locală
De la începutul acestui an, nu a fost noapte în care să fie mai puțini de 30-35 de boschetari în centru. Apogeul a fost atins în a doua parte a lunii decembrie, când la ușa centrului au bătut, pe noapte, peste 60 de oameni ai străzii, peste capacitatea maximă a clădirii. Persoanele care ajung în Centrul social de noapte sunt, în majoritate, bărbați, unii trecuți de prima tinerețe. Cei mai mulți au rămas fără familie, sunt divorțați, sunt renegați de propriii copii, nu mai au loc de muncă și nici casă. Pâinea cea de toate zilele și-o câștigă fie lucrând cu ziua, fie cerșind prin gări, stații de autobuz, la porțile bisericilor sau în trenuri.
Mulți oameni ai străzii sunt aduși la centrul de noapte de Poliția Locală, care asigură și paza centrului (patru polițiști comunitari care lucrează în schimburi), sau de Serviciul Poliției Transporturi Feroviare.
Un năpăstuit de soartă este Mihai Munteanu, în vârstă de 68 de ani, din Botoșani, care a fost adus la centru de Poliția Locală. „Am avut o casă, care a ars. Nu am unde sta. Nu am nici un ajutor. Mai am rude în Suceava, care stau la bloc, dar acum sunt plecate în Italia. Pe mine și pe alți oameni ne-au luat din gară și ne-au adus aici, pentru că muream de frig. Nu am nici pensie”, a declarat Mihai Munteanu.
Un alt bărbat, născut în Câmpulung, Viorel Tilea, în vârstă de 60 de ani, și-a găsit „o familie” la centrul sucevean. „Mi-am depus actele pentru pensionare, dar până ce îmi vin banii, nu am cum să mă descurc, unde să dorm. Am 45 de ani vechime în muncă. Personalul de aici mă ajută, este înțelegător cu mine”, a spus acesta.
Cheltuieli mari, personal puțin
Preotul Minu Mititelu, parohul Bisericii „Sf. Vineri”, protopop al celui de-al doilea protopopiat înființat în municipiul Suceava, ne-a spus: „Ne confruntăm, în această perioadă cu temperaturi negative, cu un număr mare de persoane nevoiașe, care ne cer ajutorul. Sunt din municipiul Suceava, din afara orașului, din județ, dar și din alte județe. Fiecare caz trebuie considerat o urgență.” El a completat că sunt cheltuieli mari cu căldura, apa, energia electrică, produse pentru curățenie, hrană. Numai pentru luna decembrie, facturile la utilități depășesc 10.000 de lei. „Noi avem în continuare un parteneriat cu Primăria Suceava, dar sunt mulți oameni ai străzii care nu sunt ai municipiului, sunt din județ sau din alte județe. Ar trebui să se implice mai mulți factori, pentru a susține funcționarea acestui centru. Eficiența lui nu poate fi contestată. În ultimii ani, nu au fost cazuri de oameni ai străzii decedați, găsiți înghețați. Mulți oameni fără adăpost au auzit de centru și vin de câțiva ani, mai ales în perioada de iarnă. Avem, însă, 18 oameni necăjiți, care stau și pe perioada verii la noi, pentru că primăria nu a reușit să le găsească o locuință socială. Unii dintre ei sunt cu probleme grave de sănătate și nu pot fi dați afară. Tot din lipsa de finanțare, avem și puțin personal. Încercăm să ne descurcăm cu ce avem”, a completat preotul Mititelu.
Duș, masă caldă, haine curate și un pat pentru a-și dezmorți oasele
La Centrul de noapte, boschetarii au posibilitatea să facă un duș, primesc o masă caldă, haine curate și un pat pentru a-și dezmorți oasele, după ce toată ziua umblă prin oraș pentru a cerși o bucată de pâine sau pentru a lucra pe câțiva bănuți. Flămânzi, murdari, înfrigurați, acești oameni nu sunt priviți cu toleranță de cei din jur. Cu atât mai puțin cu milă. Sunt puțini cei care le dau o supă caldă, un ceai sau o ciocolată, îi întreabă de ce au ajuns în stradă sau pur și simplu nu îi judecă cu asprime.
Am aflat de la persoanele care stau de mai mult timp în centrul de noapte că sunt și oameni cu suflet, care, din când în când, le mai aduc pachete cu hrană caldă, ceea ce îi bucură mult. Vasile Juravle este unul dintre oamenii cu vechime în centru. Anul trecut a stat circa trei luni internat în centru, pe perioada de iarnă. El ne-a povestit că tocmai a primit un pachet cu hrană „de la o doamnă care ajută oamenii necăjiți”. „Mi-a adus drob, carne prăjită, mămăligă, castraveți. M-am bucurat. Cred că voi sta toate lunile de iarnă aici, până în martie. M-am despărțit de soție și am luat-o de unul singur. Vara la muncă, iarna ne primește părintele Mititelu aici. Eu lucrez. Dau zăpada la o parte, muncesc orice, nu stau degeaba”, ne-a spus bărbatul.
În centru, nu sunt primite persoanele în stare de ebrietate. Mulți dintre oamenii străzii au probleme cu alcoolul. Pentru a nu sta sub cerul liber, la minus 20 de grade Celsius, promit că nu vor mai consuma alcool. De multe ori încalcă promisiunea.
Își doresc să muncească, să se descurce singuri
Ioan Cerbu, în vârstă de 73 de ani, ne-a spus că este om al străzii: „Copiii m-au dat deoparte. Am avut familie. Din două case, nu mai am nici una. Le-am pierdut după Revoluție. Mă descurc cum pot. Mai muncesc. Noaptea stau aici.”
La centrul de noapte am întâlnit-o și pe Lidia Petrache, în vârstă de 23 de ani, din județul Neamț, crescută la un centru de plasament. Tânăra ne-a povestit că și-a pierdut buletinul de identitate și este în căutarea unui loc de muncă. „Am terminat facultatea de sport aici, la Suceava, dar nu mi-am dat licența. Știu de acest centru, pentru că am mai fost la Biserica «Sf. Vineri». Nu am unde să stau, până ce îmi fac acte. Vreau un loc de muncă, să pot să mă descurc singură”, ne-a spus tânăra.
Ioan Constantin Andronic este din Suceava. În urma unui conflict cu mama sa, a fost dat afară din locuință „Am avut niște probleme în familie. M-o dat afară din casă, anul trecut. Stăteam cu mama într-o garsonieră. Unde să mă duc? Am venit la centru. Doar n-am să stau în drum, să dau în cap, să fur… Vreau să muncesc, doar că mi-a expirat buletinul. Vreau să îmi fac buletin, măcar provizoriu, că nu te ia nimeni în spațiu fără acte. De nevoie, stau aici”, ne-a spus tânărul.
