Zeci de mii de ucraineni din județul Suceava, lăsați fără parlamentar

Zeci de mii de ucraineni din județul Suceava vor rămâne fără reprezentant în Parlamentul României după ce Ștefan Buciuta, fostul președinte al Uniunii Ucrainenilor din România, a reușit să facă praf totul prin organizarea unui Congres nestatutar, aspect confirmat recent și de o instanță de judecată. Iar bomboana pe colivă a fost pusă recent, când Uniunea Ucrainenilor din România a trimis o adresă oficială către conducerea Camerei Deputaților prin care a anunțat că nu dorește să aibă deputat în legislatura 2016-2020.
În plus, lista înaintată de UUR pentru validarea candidaturilor la alegerile programate pe 11 decembrie a fost respinsă de Autoritatea Electorală Permanentă pe motiv că persoanele aflate la conducerea organizației nu au fost alese potrivit Statutului.
Ion Marocico, actualul deputat al UUR, este de părere că toate acțiunile lui Ștefan Buciuta și ale celor care îl sprijină denotă nu doar lipsă de respect pentru comunitatea ucraineană din Suceava și din toată țara, ci și o crasă nesimțire vizavi de valorile și tradițiile acestei etnii, una foarte numeroasă.
„Ca reprezentant al minorității ucrainene, am fost solicitat de membrii UUR ca în calitate de deputat să fac demersuri pentru a anula Congresul din 30-31 octombrie 2015. Este vorba de circa 70 de persoane care au semnat pentru anularea Congresului, iar în aceste condiții am înaintat acțiune în instanță, iar Judecătoria Sectorului 1 București a constatat neregulile semnalate și a decis anularea Congresului pentru că nu a fost respectat statutul”, a arătat Ion Marocico.
Ștefan Buciuta, omul care a distrus practic UUR
Judecătoria Sectorului 1 București a admis acțiunea inițiată de deputatul Ion Marocico și a constatat că cele mai multe dintre aspectele sesizate se confirmă. Cel mai important aspect este că atât convocarea, cât și organizarea Congresului s-au realizat în mod nestatutar, deoarece inițiator a fost Ștefan Buciuta. Acesta a convocat Congresul în calitate de președinte al UUR, calitate pierdută conform statutului întrucât a fost condamnat definitiv încă din data de 9 martie 2015.
Mai mult, prin hotărârea Comisiei de Etică și Litigii, s-a hotărât că începând cu data de 15 martie 2015 Ștefan Buciuta nu mai are calitatea de președinte, conform Statutului UUR, hotărâre definitivă prin necontestare.
Despre aceste aspecte a fost înștiințat și Guvernul României, care a comunicat Departamentului pentru relații interetnice faptul că în conformitate cu Statutul UUR, Ștefan Buciuta nu mai este președinte, prerogativele sale fiind preluate de unul dintre prim-vicepreședinți.
Ștefan Buciuta nu a permis nici unui prim-vicepreședinte să preia atribuțiile președintelui incompatibil și a continuat să își exercite în mod nestatutar această calitate, deși Comisia de Etică l-a desemnat în calitate de președinte interimar pe Ioan Robciuc, primul de pe lista prim-vicepreședinților.
Pentru a pregăti Congresul, președintele nestatutar a efectuat o serie de acte cum sunt: stabilirea ordinii de zi, stabilirea numărului de delegați pentru fiecare filială județeană, manipulând astfel gradul de reprezentativitate al fiecărei filiale la Congresul UUR. Mai mult, președintele condamnat al UUR a stabilit ordinea de zi, a convocat după bunul său plac participanții la Congres, unii din membrii UUR fiind în imposibilitate de a participa la alegerile care au avut loc în cadrul Congresului UUR, încălcând grav statutul organizației.
Toate documentele încheiate în scopul organizării Congresului UUR sunt lovite de nulitate absolută întrucât au fost semnate de Ștefan Buciuta în calitate de președinte, calitate pierdută din punct de vedere statutar odată cu condamnarea sa definitivă.
Județul Suceava, pus la colț de Buciuta și clica sa
O altă manevră frauduloasă marca Ștefan Buciuta ține de stabilirea numărului de delegați reprezentanți la Congres.
Filiala Suceava a UUR are un număr de peste 4.000 de membri activi, din cei câteva zeci de mii care trăiesc în tot județul Suceava, și 25 de organizații locale, iar în ședința filialei Suceava din 22 septembrie 2015 s-a stabilit un număr de 45 de delegați. Ștefan Buciuta a călcat în picioare această decizie și a anunțat că județul Suceava trebuie reprezentat la Congres de 23 de delegați și 5 invitați.
Spre comparație, pentru județul Maramureș s-a stabilit un număr de 50 de delegați, în condițiile în care această filială are un număr de 13 organizații, astfel încât numărul de membri delegați a fost stabilit în mod nestatutar, disproporționat de mare față de numărul de membri.
Așa se face că orgoliile unui individ care nu a făcut mai nimic pentru comunitatea ucrainenilor, cel puțin pentru cei din județul Suceava, pun o întreagă etnie într-o lumină total nefavorabilă și chiar jenantă. Asta în condițiile în care UUR primește anual de la bugetul de stat în jur de 7 milioane de lei, bani care de multe ori au rămas necheltuiți, deși se puteau derula foarte multe proiecte în favoarea etnicilor ucraineni.
Pentru ce a fost condamnat Ștefan Buciuta
Buciuta a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la un an de închisoare cu suspendare pentru comiterea infracțiunii de conflict de interese. Instanța supremă a mai decis și un termen de încercare de trei ani, dar l-a obligat pe fostul parlamentar din mandatul 2008-2012 la plata a 3.500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către statul român.
Potrivit Agenției Naționale de Integritate, Ștefan Buciuta a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, întrucât a propus angajarea și a avizat contractul individual de muncă al fiicei sale, prin care aceasta a fost angajată, în perioada 15 decembrie 2008 – 14 septembrie 2012, în funcția de expert în cadrul biroului său parlamentar, în Circumscripția electorală nr. 27 Maramureș – Colegiul uninominal nr. 7.
Prin angajarea la biroul parlamentar, fiica lui Ștefan Buciuta a încasat venituri salariale de 59.499 de lei.
Potrivit articolului 253 indice 1 din Codul Penal, „fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă”.