Zeci de mii de suceveni, descoperiți în fața dezastrelor

Nu mai puțin de 54 dintre comunele județului sunt descoperite în fața dezastrelor, a anunțat, ieri, șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava. Colonelul Lucel Lulciuc a subliniat faptul că situația este una extrem de gravă și că toată această problemă ar trebui rezolvată într-un timp cât mai scurt cu putință. Asta, a mai spus Lulciuc, cu atât mai mult cu cât în localitățile în care aceste sisteme de alarmare există, ele sunt depășite fizic și moral, existând cazuri în care avertizarea sonoră, care, chipurile, ar trebui să-i anunțe pe săteni că îi paște un mare pericol, nu poate fi auzită decât de la câteva zeci de metri. Există localități, a mai spus șeful ISU Suceava, în care deși există sisteme de alarmare, ele fie sunt montate sub șarpantele blocurilor, fie nu funcționează de ani buni. Interesant este că toate aceste probleme au fost aduse în discuție și în alte ocazii, atât de Lulciuc, cât și de predecesorii săi la comanda ISU Suceava (Grupul de Pompieri „Bucovina”), dar nimeni nu le-a luat în considerare până acum, până la prăpădul de la Arbore din urmă cu aproximativ trei săptămâni. Lucel Lulciuc a vorbit și despre sistemul neputincios al anunțării unor eventuale dezastre, pornind de la faxurile cu avertizările meteorologice care se primesc la sediul ISU Suceava, transmiterea acestora imediat în teritoriu și, mai apoi, modul de alarmare a populației. „Cu excepția municipiilor și a orașelor, unde există un sistem de avertizare corespunzător, din cele 113 comune, 54 nu au nici un fel de sistem de alarmare electric. Autoritățile îi anunță pe oameni în cazul unui dezastru trăgând clopotele sau prin viu grai, din casă-n casă. Haideți să luăm un exemplu, primim la dispeceratul ISU o avertizare meteorologică prin care suntem anunțați că, în următoarea oră, în zona Cacica, se vor înregistra ploi torențiale, furtuni, însoțite de descărcări electrice, existând pericolul unor inundații. Noi trimitem faxul la primăria Cacica, iar autoritățile locale trebuie să anunțe și să avertizeze populația. Or, pentru a-i anunța pe săteni, în condițiile în care nu ai un sistem de alarmare electric, și te pui să tragi clopotele, să o iei din poartă în poartă, toate acestea durează foarte mult”, a spus Lulciuc. Șeful ISU Suceava a subliniat ideea și a unei campanii de informare a populației cu privire la măsurile ce trebuie luate în cazul unei alarme împotriva dezastrelor, considerând că puțini știu ce au de făcut în astfel de situații. „Fiecare primar, de exemplu, trebuie să aibă un plan de apărare la inundații. Ori a trebuit să se întâmple prăpădul de la Arbore, ca unii primari să se trezească și să înceapă să întocmească aceste planuri. Sunt funcționari în primăriile din județ care nici măcar nu știu să dea un ton de fax ”, a răbufnit șeful ISU Suceava.
– „Au fost cazuri când am fost avertizați de Institutul Național de Metrologie și Hidrologie despre posibilitatea producerii unor inundații în județ, chiar în timp ce ne confruntam cu această situație”
O altă disfuncționalitate a întreg circuitului de alarmare în cazul producerii unor posibile dezastre a fost dată în vileag de inspectorul șef Lulciuc. Acesta a vorbit despre avertizările meteorologice care, de cele mai multe ori, ajung cu foarte puțin timp (o oră, maxim două), înainte de producerea evenimentului în legătură cu care se face alarmarea. „Au fost cazuri când am fost avertizați de Institutul Național de Metrologie și Hidrologie despre posibilitatea producerii unor inundații în județ, chiar în timp ce ne confruntam cu această situație. Mai mult decât atât, câteva nici nu prea corespund…”, a completat șeful ISU Suceava. Ca un exemplu al „exactității” unora dintre avertizările meteorologice venite de la INMH, adjunctul șefului ISU Suceava, colonelul Mircea Gospodaru, a povestit cum, în ziua neagră a inundațiilor de la Arbore, pe zecile de alarmări primite de la meteorologi, apăreau cu totul alte localități, decât cele în care apele aveau să măture tot în cale. „De exemplu, a precizat Gospodaru, Arbore nu apărea nicăieri”. Dacă specialiștii în meteorologie îi avertizau pe cei de la ISU Suceava că ploile ce se vor abate asupra județului Suceava vor cădea cu un debit de 15-20, maxim 25 litri pe metru pătrat, în zona Clit –Arbore, debitul a fost de aproape 400 litri pe metru pătrat. O hartă primită în acea fatidică zi (30 iunie a.c.) arăta că județul Suceava nu se află în zonele cu risc mare de inundații locale de pe versanți, torenți și pâraie. În dreptul județului nostru, apăreau doar posibile depășiri ale cotelor de apărare. În realitate, au fost nu mai puțin de 12 persoane înghițite de ape (11 din Arbore). De altfel, numai la Arbore, pagubele făcute de puhoaie au fost estimate la peste 84 de miliarde de lei vechi. „Nenorocirea de la Arbore ne-a arătat și capacitatea noastră de intervenție, posibilitățile de mobilizare. Să poți mobiliza într-un timp destul de scurt 400-500 de oameni în orice colț al județului este un punct pozitiv. Totuși, situația de la Arbore a scos în evidență și probleme în ceea ce privește partea organizatorică, o ruptură între noi și autoritățile locale”, a concluzionat Lulciuc.