Zeci de credincioși din comunitatea armeană au participat duminică la hramul Bisericii „Sfânta Cruce” din Suceava, cu dorința de rugăciune și de sfințire. Ca în fiecare an, în duminica cea mai apropiată marii sărbători a Înălțării Sfintei Cruci, armenii din comunitatea locală și cei invitați de la parohiile armene din nordul Moldovei se adună pentru a se închina împreună și pentru a-i cinsti pe cei care au pus temelia acestei biserici armenești, în urmă cu cinci secole.
Împreună, la rugăciune în Biserica „Sfânta Cruce”
Slujba a început în jurul orei 11.00, când credincioșii s-au adunat în biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie, oficiată de preotul paroh Torkom Azad Mandalian. În timpul slujbei, preotul a sfințit apa și o ghirlandă mare de flori de toamnă, realizată de femeile din comunitate, din care, la final, a luat fiecare câte un buchet care trebuie păstrat cu sfințenie acasă. Adela Valter crede că aceste flori o ajută pe perioada întregului an: „Aceste flori le păstrăm pentru sănătate, pentru noroc în casă, pentru spor și pace în general. Ele sunt un simbol al Zilei Crucii.” La finalul slujbei, cei din comunitatea armeană s-au adunat pentru o fotografie de grup în fața clădirii comunității, după care au gustat cu toții din bucatele pregătite special pentru hram de gospodinele din comunitate. Preotul Azad Mandalian, parohul Bisericii „Sfânta Cruce” ne-a mărturisit: „Astăzi este Ziua Crucii, care se serbează și în Biserica Ortodoxă Română, numai că noi, armenii, o sărbătorim în duminica cea mai apropiată sărbătorii. În luna august, fiind ocupați cu hramul Mănăstirii Hagigadar, ne adunăm astăzi între noi, armenii, și sărbătorim mai restrâns marea sărbătoare a Sfintei Cruci, printr-o întâlnire a comunității. În timpul slujbei din biserică, noi facem astăzi sfințitul apei și al florilor, iar apoi toată lumea gustă această ciorbă de urechiușe, care se mănâncă numai la Suceava, cu tradiția, cu specificul și cu secretul condimentelor ei”.
Florile sfințite îi apără pe credincioși de furtuni
Obiceiurile legate de marea sărbătoare sunt specifice armenilor din Bucovina și au fost transmise de generații. Corina Derla, cu activitate în cadrul Uniunii Armenilor, ne-a povestit că „acest obicei al Sfințirii Florilor e un obicei specific armenilor din zona Bucovinei, pentru că aceste flori se usucă la icoană, iar atunci când sunt furtuni periculoase, armenii obișnuiesc să aprindă lumânarea de la Paște și presară pe flacără puțin din aceste petale uscate, care au rolul de a feri de intemperii comunitatea. Specific sărbătorii este și vestita ciorbă de urechiușe presărată cu hurut, care se gătește de două ori pe an, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului de la Biserica Hagigadar și cu ocazia sărbătorii Sfintei Cruci, astăzi, la biserica cu același nume, construită în anul 1521, de către un armean”.
„Agangi Abur” sau supa de urechiușe, mult așteptată de credincioși
După o noapte întreagă de fiert la foc încet, pe mesele credincioșilor și-a făcut apariția supa de urechiușe, o mâncare cu specific local, mult așteptată de credincioși. Ioan Foit, președintele Uniunii Armenilor din Bucovina a povestit că „la praznicul de astăzi, de Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșii primesc supa de urechiușe, specifică armenilor, care se mănâncă fierbinte și cu multă smântână. Urechiușele sunt făcute din aluat cu umplutură din carne de vită, un pic condimentată, iar supa este îmbunătățită cu hurut, un condiment specific zonei noastre, care se face din mai multe legume, flori și iaurt, la foc mic, o zi și o noapte. El presupune uscatul în pod al plantelor, apoi măcinarea lor, urmată de fierberea cu iaurt acru. Astăzi, de Înălțarea Sfintei Cruci, este un hram al comunității, mai restrâns, mai intim, iar specifică acestei zile este Sărbătoarea Florilor, care sunt sfințite într-o mare ghirlandă.”
Alături de armenii din comunitatea suceveană, la sărbătoarea din acest an au fost invitați și armeni din comunitățile existente în nordul Moldovei, din Botoșani, Roman și Iași. Emanuel Nazaretian, credincios armean din Roman, ne-a spus: „Am venit astăzi fiind invitat la hramul Bisericii «Sfânta Cruce», pentru că mai suntem puțini armeni și încercăm să ne mai vedem la astfel de sărbători. Ne-am adunat din comunitățile armene mai ales din Moldova, pentru că trebuia să fim prezenți și noi la această mare sărbătoare. Nu ratăm nici o ocazie să stăm la masă, care pentru armeni este foarte importantă, să mâncăm supa de urechiușe și ce se va mai oferi la masa de hram.” Cândva foarte numeroasă, comunitatea armeană din orașul Suceava numără astăzi circa 200 de persoane, la care se adaugă puținii armeni care există în Gura Humorului, în Rădăuți și în Vatra Dornei.
