Nouă foste state comuniste membre NATO și Canada au cerut celorlalte țări din cadrul Alianței să depășească diviziunile dintre ele și să deschide porțile NATO Ucrainei și Georgiei, la summitul pevăzut pentru 2-4 aprilie, la București, a anunțat joi Ministerul lituanian de Externe, citat de AFP.
Purtătorul de cuvânt al ministerului Violeta Gaizauskaite a declarat pentru AFP că țara sa face parte din cele zece state semnatare ale unei scrisori adresate secretarului general al NATO Jaap de Hoop Scheffer, dar a refuzat să precizeze care este conținutul exact al acesteia.
Potrivit lui Gaizauskaite, în afară de Lituania, celelalte state care au semnat documentul sunt Canada, Polonia, Cehia, Letonia, Estonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria și România.
Cele zece state vor ca Ucraina și Georgia să se poată alătura Planului de Acțiuni în vederea aderării (MAP) la NATO.
„Este necesară o politică a porților deschise față de Ucraina și Georgia. Refuzarea MAP pentru cele două țări înseamnă pierderea unei șanse de a le ancora în arhitectura euroatlantică de securitate” potrivit acestei scrisori citate de agenția poloneză PAP.
„Am primit această scrisoare miercuri”, a declarat pentru AFP un diplomat de la sediul din Bruxelles al Alianței Nord-Atlantice.
Beneficiind mai ales de sprijinul Statelor Unite, cele două foste republici sovietice speră să fie invitate să adere la MAP în timpul summitului Alianței de la București, dar cele 26 de state membre NATO au opinii diferite în legătură cu această inițiativă.
Circa zece state, între care Germania, Belgia, Spania, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, Norvegia și Olanda, se opun în acest stadiu, potrivit diplomaților NATO.
Ei subliniază lipsa de susținere a ucrainenilor pentru aderarea la NATO și apreciază că o țară ca Georgia, confruntată cu conflicte interne – cu teritoriile separatiste Abhazia și Osetia de Sud – nu se poate alătura Alianței Nord-Atlantice.
Rusia este ostilă fățiș unei noi extinderi a NATO, către ceea ce consideră a fi zona sa de influență.
