Zece la sută dintre tinerii din rural nu au alte relații sociale în afară de familia apropiată, aceeași pondere fiind regăsită și în rândul tinerilor cu o stare de spirit negativă, rezultă dintr-un studiu realizat în cadrul unui proiect european și prezentat, luni, în București.
Studiul „Sărăcia, excluziunea socială și oportunitățile de muncă în rândul tinerilor din mediul rural” arată că majoritatea tinerilor din rural trăiesc o viață socială normală.
Totuși, există și o minoritate redusă, în jur de 10%, care nu au alte relații sociale în afară de familia apropiată, același procent înregistrându-se și în rândul tinerilor cu o stare de spirit negativă.
„Participarea în activitățile civice sau comunitare este, de asemenea, redusă. Sunt identificate și unele probleme de educație și de comportament, ce țin de adoptarea unui anume stil de viață, ce se manifestă prin frecventarea cluburilor de noapte, abuzul de alcool și chiar de substanțe stupefiante. În sens larg, participarea la viața economică, socială, culturală și politică este una dintre dimensiunile de bază ale excluziunii sociale”, se mai arată în cercetare.
În privința participării social-culturale, școala reprezintă instituția de prim rang, ca importanță, în mediul rural, accesul la școală putând fi o problemă.
Distanța medie până la liceul sau la grupul școlar cel mai apropiat este de circa 15 kilometri.
Din rândul populației de vârstă școlară între 16 și 19 ani, mai puțin de 20% dintre tineri au abandonat școala, potrivit aceluiași studiu.
În toate regiunile de dezvoltare, se remarcă faptul că, pentru părinții acestor tineri de 16-17 ani, prioritatea este ca elevii (copiii lor) să își finalizeze studiile, neexistând niciun fel de presiune în sensul angajării tinerilor de la vârste fragede.
„Excepțiile, în ceea ce-i privește pe tinerii sub 18 ani, apar mai des acolo unde zona oferă oportunități mai mari în accesarea unui loc de muncă pe perioada verii, de exemplu, în zona litoralului. Nici aceste experiențe de muncă nu reprezintă, neapărat, cazuri de succes, aceste tipuri de angajamente ocazionale și sezoniere cunoscând o fluctuație mare de personal”, se mai arată în studiul citat.
Specialiștii cred că, pe termen scurt, șansele pe piața forței de muncă ale tinerilor din mediul rural nu se vor îmbunătăți semnificativ, deoarece aproape două treimi din angajatori estimează că este foarte puțin probabil (5%), puțin probabil (15%) sau deloc (44%) să facă angajări.
Costurile navetei reprezintă o problemă pentru orice salariați, în special pentru cei din mediul rural, ținând cont de nivelul veniturilor personale ale acestora. În cazul angajaților din mediul rural, aproape o treime dintre firme (31%) acoperă deja costurile navetei. Alți 31% dintre respondenți au afirmat că este o opțiune pe care ar lua-o în considerare, în timp ce 38% nu ar fi dispuși să deconteze costul navetei.
Potrivit angajatorilor, principalele trei calificări cerute pe piața forței de muncă sunt: muncitor calificat (69%), muncitor necalificat (23%) și lucrător în servicii și comerț (23%).
Domeniile de activitate economică în care există cerere de forță de muncă în mediul rural includ industria (46%), transporturile și depozitarea (25%), comerțul și construcțiile (câte 17%).
Măsurile indicate de reprezentanții autorităților locale și județene pentru creșterea ocupării în rândul tinerilor din rural vizează preponderent stimularea cererii de forță de muncă, printr-un mix de politici ce includ: sprijinul pentru agricultură, atragerea de investiții conform unei strategii de reindustrializare asumate la nivel guvernamental și o politică guvernamentală de investiții în lucrări publice.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului european „O piață incluzivă a muncii în mediul rural”, cofinanțat prin Fondul Social European, beneficiar fiind Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
