Zburați-l pe Daicu!

De ce trebuie să plece Aurel Daicu din fruntea fotbalului sucevean? Răspunsul îl știu cel mai bine oamenii implicați în acest fenomen, conducători de club, sponsori, jucători, arbitrii și spectatori. Pe scurt, însă, Daicu a dovedit că este incapabil să gestioneze un fotbal curat, în care singurul criteriu de departajare să fie strict valoarea sportivă și nu jocurile de culise, aranjamentele ordinare și interpretarea regulamentelor în funcție de interesele unuia sau altuia. Acesta este și motivul pentru care după disputarea play-off-ului Ligii a IV-a s-a ajuns la un imens scandal, în care fiecare dintre cele 4 echipe vine cu propriile argumente, unele de ordin organizatoric, altele scoase din regulamente pentru a-și susține punctele de vedere. Problemele de azi nu sunt noi, numai că sunetul decibelilor celor care-l contestă pe Daicu a crescut pentru că și interesele sunt cu mult mai mari. În joc este o eventuală promovare în Liga a III-a, toate cele patru echipe implicate în această luptă, Rapid Suceava, Rarăul Câmpulung Moldovenesc, CS Gura Humorului și Viitorul Arbore investind timp, bani și transpirație pentru îndeplinirea obiectivului. Regula jocului spune că doar o echipă se poate bucura la final, numai că mai toată lumea contestă regulamentele neclare întocmite de Asociația Județeană de Fotbal Suceava, regulamente făcute șmecherește și știute doar de cine trebuie. Problema e pe unde scoți cămașa dacă în scandal sunt implicați mai mulți șmecheri. Soluția a fost dată tot de Aurel Daicu, a fugit ca un laș și i-a lăsat pe alții să rezolve nebunia girată de el. Daicu a invocat că e bolnav, lucru pe care nu-l contestăm și pe această cale îi urăm însănătoșire grabnică. Dar cum se face că în aceeași zi, vineri, 8 iunie, când a dispărut mișelește, Daicu cel bolnav a putut fi observator la un meci de Liga a III-a? Asta mă face să cred că președintele AJF a mizat totul pe o carte, anume că puși în fața faptului împlinit reprezentanții cluburilor își vor rumega furia, iar timpul le va vindeca rănile. Rămâne de văzut dacă strategia lui Daicu va da roade, așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri, când oamenii de fotbal din județ i-au căzut în plasă și au rămas vorbind singuri cu dreptatea în mână. Un alt motiv pentru care președintele AJF Suceava trebuie trimis acasă să-și crească nepoții este violența de pe stadioanele din județ. Aproape că nu a fost etapă în care să nu asistăm la bătăi între jucători, arbitrii ciomăgiți sau fugăriți și conducători de club care instigă la acte de violență. Care a fost răspunsul lui Daicu? Simplu, a luat decizia ca orice jucător care a încasat un cartonaș roșu să fie „reabilitat” pentru etapa următoare în schimbul unei sume de bani. Cu alte cuvinte, cine vrea să-și exerseze calitățile pugilistice și de cotonogar plătește taxa aferentă și își face de cap pe terenul de fotbal așa cum în viața de zi cu zi nu ar putea pentru că s-ar alege cu dosar penal. Iar cine mă contrazice și spune că deciziile nu le-a luat Aurel Daicu ci comițiile și comitetele de la AJF se înșeală amarnic. Nu numai că în această structură nu se mișcă un pai fără știrea lui Daicu, dar unii îi mai sunt și rude sau acoliți în toată această mascaradă, așa că nu au nici un motiv să ridice glasul împotriva curentului. În concluzie, avem un fotbal putred în care Daicu judecă pentru unii doar favorabil, în timp ce alții primesc doar bobârnace. Dar poate unora le place să încaseze nu numai bobârnace ci chiar și scatoalce.