Zahărul alb face mai mult rău decât bine

Zahărul este un aliment obținut prin procese industriale, caracterizat printr-o concentrație crescută de zaharoză și prin aport caloric mare, cu o pondere crescută în alimentația zilnică. Este aproape indispensabil în alimentație, dar majoritatea celor care îl consumă nu cunosc dezavantajele lui.
Zahărul provoacă acizi. Cele 20-30 de elemente din trestia sau sfecla de zahăr sînt distruse prin rafinare. Astfel, corpul este nevoit să-și procure aceste elemente din rezervele proprii dar, de fapt, le pierde pentru că le consumă. La un consum mare de zahăr alb, în organism apare senzația de sațietate, dat fiind numărul mare de calorii pe care acesta le conține. Pe de altă parte, de același consum exagerat de zahăr sînt legate și afecțiuni ca diabetul, obezitatea, scăderea voinței, a memoriei, impotența, afecțiunile dentare, nevrozele. De aceea, în special în cazul diabetului, al obezității dar și al problemelor psihice, zahărul este interzis, fiind, de fapt, una dintre cauzele care provoacă aceste boli.
Problemele consumului de zahăr apar de îndată ce zahărul ajunge în circuitul sanguin. Fără să stea în intestin, el trece rapid în sânge și, pentru o perioadă scurtă de timp, anormal, generează un surplus de energie, așa încât dispare oboseala. De aceea, atunci când ne este rău sau ne simțim cuprinși de amețeală, câteva granule de zahăr fac minuni, restabilind buna dispoziție și confortul. Dar, în raport cu mărimea cantității de zahăr, urmează și reacția adversă, de recul: după fiecare metabolizare a zahărului, consumul din rezervele organismului generează o și mai mare oboseală și somnolență, ca și în cazul cafelei. La o cantitate mare de zahăr, poate apărea chiar și amețeala. În acest moment, glandele pancreatice sînt intens stimulate, deci secretă prea multă insulină, ceea ce duce, implicit, la o reducere a zahărului din sânge sub nivelul mediu admis, de unde și instalarea stării de oboseală accentuată. În acest moment, este indicată o bucățică de ciocolată sau o băutură dulce și organismul își revine.
Există și unele tipuri de zahăr care sînt mai puțin dăunătoare decât zahărul alb, rafinat. Zahărul alb nu conține nici o enzimă, ferment sau săruri minerale, deci nu aduce în organism nici un aport în vederea ușurării digestiei și ne face mai mult rău decât bine. Corpul este lipsit de unele din cele mai importante elemente, pe care este obligat să le ia din alte alimente. Acest lucru nu se întâmplă în cazul zahărului brun, care nu a fost rafinat complet. Poate fi folosit în alimentație zahărul brun, din trestie de zahăr, mierea de albine sau sucurile naturale din fructe sau legume, care sînt mult mai benefice sănătății noastre. Dar și fructele foarte dulci sau mierea trebuie folosite în cantități mici, 1-2 lingurițe zilnic, pentru că și ele, ca și zahărul alb, măresc aciditatea. La zahărul brun se poate adăuga o linguriță de lactoză, deoarece ajută digestia și acționează, în intestin, împotriva putrefacției.
Sursa: www.evenimentul.ro