ZADOBRIUCA. În 4 martie 1652, se împart moșiile răposatului Gavrilaș Mateiaș între copii lui, Ieremie, Ileana comisoaia și Alexandra vorniceasa. „Partea jupânesei Alexandra visterniceasa a fost… satul Zadobruca cu două heleșteie”.
În 1730, Iordachi Cantacuzino dăruia fetei sale, Balașa, jupâneasa lui Aristarh Hrisoscoleu vel comis, „satul Zadubreuca”.
În 5 mai 1766, când se stabilește hotarul dinspre Șirăuți, Zadobriuca era „moșia du-sale Iordache Hrisosculeu” (Petrino) fost mare ban.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Zadobriuca, moșie răzășească, „31 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, Ștefan, 1 dascăl, Ion, 1 jidov, Leizer, 3 văduve, Maria, Nastasa și Maria, 4 case pustii și 21 birnici, și anume: Toader vornic, Ion croitor, Simion croitor, Grigoraș, Andrei Morăraș, Ivan Căzacu, Vasile Irimiță, Anton, Toader sin Anton, Ion, Tănasă sin Ion, Gavril Drumniac, Iacob Andrusciak, Ivan Andrsciak, Vasile Cojocar, Tănasă Morar, Toader Pohorilă, Alecsa Tihomi, Hrihor sin Crainic Și Tănasă sin Andrei.
În 8 aprilie 1782, vechilul Ion Mitescul căpitan, declară, în fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, că vornicul Nicolae Roset stăpânește satul Zadobreuca.
În 23 aprilie 1800, fiul lui Nicolae Roset, Iordachi, arendează Zadobriuca, pe 10 ani, baronului Cavallar, dar Nicolae Roset face un schimb de moșii, în 4 iunie 1805, și Zadobriuca ajunge în proprietatea lui Theodor von Mustață.
Biserica Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril din Zadobriuca a fost construită în 1906, pe locul unei bisericuțe vechi, care avea, în 1843, 602 enoriași, păstoriți de parohul Grigorie Andriiciuc, patron bisericesc fiind Ioan de Mustatza. În 1876, biserica avea 872 enoriași, patron era Cajetan von Lukasiewicz, paroh fiind Alexandru Alexievici. În 1907, patron al bisericii era evreul Kisiel Sokal, paroh fiind Dimitrie Drobot, născut în 1862, preot din 1886, paroh din 1903, iar cantor, din 1899, Alexie Ieremiciuc, născut în 1862.
Din 1864, la Zadobriuca funcționa o școală cu 2 clase[2].
[1]ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 401
[2]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 17, 1876 p. 28, 1907 p. 60