„Munții noștri aur poartă, noi umblăm din poartă-n poartă” – Octavian Goga
Pământul de sub tălpile noastre ascunde bogății nebănuite, care acum sunt vânate de marile companii, în speranța unor profituri imense.
De aproape o lună de zile, echipe ale unei mari companii de prospecțiuni geologice și geofizice străbat localitățile din nord-estul județului, în căutarea de noi zăcăminte de gaz metan.
Cartierul general de operațiuni al celor de la Prospecțiuni SA, companie controlată de controversatul om de afaceri Ovidiu Tender, a fost stabilit la Vicovu de Jos, unde, pe lângă clădirea unei carmangerii care a dat faliment, echipele de prospectori ocupă și o bună parte a unui hotel din localitate, care a devenit sediu administrativ.
În fiecare dimineață, zeci de mașini și utilaje de prospecțiune se răspândesc în județ, în căutarea celor mai potrivite locuri pentru demararea unor noi exploatări de gaz metan, despre care se bănuiește că ar exista în zonă în cantități impresionante.
De altfel, în urma cercetărilor recente bazate pe interpretarea seismică, Platforma Moldovenească, cea mai veche unitate de platformă de pe teritoriul României, rivalizează direct cu Bazinul Transilvaniei în privința depozitelor de hidrocarburi.
Potențialul uriaș al zăcămintelor de gaz metan din subteranul județului a ieșit la iveală, pentru public, abia prin 2005, când compania Regal Petroleum, aparținând lui Frank Timiș, finul lui Ovidiu Tender, a anunțat oficial că a finalizat forarea unui puț de explorare în perimetrul petrolier Suceava și că datele prelevate de firmă evidențiază existența unui zăcământ de gaze naturale important în această zonă, de aproximativ 684 de milioane de barili echivalent petrol.
Zăcământ cu potențial de producție de 26.000 de metri cubi pe zi, la Dornești
Recent, compania australiană Zeta Petroleum, care a cumpărat concesiunea pe care o avea Regal Petroleum în Suceava, a anunțat descoperirea unui nou zăcământ de gaze naturale exploatabil comercial, cu un potențial de producție de 26.000 de metri cubi pe zi, la Dornești.
Concesiunea este operată de partenerii celor de la Zeta, o firmă din Singapore, Raffles Energy, care deține celelalte 50% din drepturi.
„În continuare, alături de partenerii noștri de la Raffles, intenționăm să adoptăm o strategie rapidă, low cost, de majorarea a producției pe concesiunea de la Suceava. Ne vom concentra pe punerea în producției și a sondei SE-1. La asta se adaugă producția curentă de pe câmpul de gaze naturale de la Climăuți. Toate acestea ne vor ajuta să ne majorăm semnificativ veniturile nete generate de concesiunea de la Suceava”, a declarat directorul executiv al Zeta Petroleum, Stephen West.
Sonda SE-1, forată în 2005, a fost testată la un debit stabil de 25.500 de metri cubi de gaz pe zi.
Concesiunea gazeiferă Suceava, deținută de Zeta Petroleum în parteneriat cu Raffles Energy SRL, acoperă o suprafață de 2.403 km pătrați, în componența acesteia intrând câmpul Climauți, de unde se extrage o producție stabilă de 15.500 mc/zi, generând venituri nete de 25.000 de dolari/lună.
Concesiunea Suceava este amplasata în Podișul Moldovei, în continuarea bazinului Bârlad, deținut de Chevron. Cantitatea de gaz care poate fi extrasă este estimată la 2,27 de miliarde metri cubi, aflată în rezervoare de adâncime mică, între 400 și 1.000 de metri. Sonda Climauți-1 produce gaz din nisipurile stratului Sarmațian, la adâncimea de 470 de metri.
Opțiunile de dezvoltare a proiectului includ construcția unui gazoduct care să unească sondele cu infrastructura existentă și utilizarea gazului pentru producerea energiei electrice la o centrală locală.
Costul lucrărilor este estimat la 2 milioane de euro pentru construcția gazoductului, sau mult mai puțin, în cazul în care se va utiliza tehnologia gas-to-power (generarea energiei electrice).
Zeta Petroleum anticipează că cele două sonde care ar putea fi puse în exploatare de anul acesta vor recupera investițiile în 12 luni, generând venituri suplimentare de 75.000 de dolari/lună.
Colaborare cu Chevron, pentru descoperirea de noi zăcămintele
La sfârșitul lunii aprilie, Zeta Petroleum a încheiat cu americanii de la Chevron un acord privind schimbul reciproc de informații și date legate de concesiunile de gaze naturale din România ale celor două companii, respectiv perimetrul de la Bârlad al Chevron, de 6.284 de kilometri pătrați, și cel de la Suceava, de 2.403 kilometri pătrați.
Acordul dă acces părților implicate la anumite informații cu privire la concesiunile respective, printre care se numără date istorice legate de foraj și de prospecțiunile seismice executate. Cele două perimetre, de la Suceava și Bârlad, se află unul în prelungirea celuilalt.
La data semnării, cei de la Zeta spuneau că acordul privind schimbul de date cu Chevron deschide noi potențiale pentru companie, pe lângă rezervele convenționale deja dovedite de la Suceava, unde se produc gaze din câmpul de la Climăuți.
„Credem deja că există un potențial de până la circa 2 miliarde de metri cubi de gaze naturale convenționale situate la mică adâncime (între 400 și 1.000 de metri), pe baza probelor și prospecțiunilor derulate până în prezent, și așteptăm să primim informații și despre descoperirile Chevron”, declara atunci directorul executiv al Zeta Petroleum.
Rămâne de văzut dacă bogățiile din subsolul județului, exploatate de mari companii internaționale, se vor reflecta în vreun fel asupra calității vieții locuitorilor Sucevei, asupra sătenilor din localitățile unde se va fora și pe unde vor trece gazoductele, dar și asupra românilor în general, sau doar în buzunarele celor care conduc aceste companii, mai mult sau mai puțin la vedere.
Hartă a bogățiilor subterane, cu ajutorul undelor sonore
Prospecțiunile care se desfășoară în județul Suceava au stârnit panica unor locuitori, care, din prisma scandalului generat de exploatarea gazelor de șist, se tem ca testele efectuate acum să nu aibă impact negativ asupra mediului înconjurător.
Managerul de proiect care se ocupă de prospecțiunile din județul Suceava, Ion Ivănoiu, spune că temerile oamenilor sunt total neîntemeiate.
„În primul rând, nu e vorba de gaze de șist, ci de zăcăminte de gaze asemeni celor exploatate în Ardeal, unde se extrage gaz metan de atâta vreme, fără nici un fel de probleme. Apoi, acum se fac doar prospecțiuni, nu explorare și nici exploatare. Practic, ce facem noi acum este o ecografie a zonelor subterane, pe baza undelor sonore. Este la fel ca o ecografie a corpului uman, pe care o facem atunci când mergem la doctor. Nu trebuie privită ca un procedeu periculos. Este chiar cea mai non-invazivă metodă de prospectare”, a explicat Ion Ivănoiu.
Mai exact, cei de la Prospecțiuni SA, companie cu peste 60 de ani de experiență în industria de petrol și gaze, realizează încă din anii ’80 prospecțiuni seismice digitale 2D și 3D, tehnologie folosită și la Suceava.
Prospecțiunile seismometrice au la bază principiul reflexiei undelor acustice la contactul cu straturile de rocă, specialiștii obținând astfel o imagine acustică a ceea ce se află în adâncurile pământului. Undele sonore sunt produse de obicei cu ajutorul unor vibratoare montate pe camioane speciale ori al unor explozii controlate, de mică putere. Undele de șoc rezultate se propagă prin scoarța terestră, iar după ce sunt reflectate, sunt înregistrate de instrumentele de măsură. În baza măsurătorilor, oamenii de știință realizează modele computerizate tridimensionale ale formațiunilor de rocă. La rândul lor, aceste modele indică prezența unor rezerve de gaze naturale.
