Adjunctul Secretarului de Stat, Maura Harty, a transmis, la București, în 2005, că eventuala includere a României în programul Visa Waiver va depinde de progresele în soluționarea unor cazuri de adopții internaționale, potrivit unei note Wikileaks publicată de Kamikaze.
În 2005, Maura Harty era adjunct al Secretarului de Stat american, responsabil pe probleme consulare. Ea a făcut o vizită în România unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali, printre care președintele Traian Băsescu și ministrul de Externe de la acea dată, Mihai Răzvan Ungureanu. Harty a discutat cu precădere despre adopțiile internaționale, transmițând la București că eventuala includere a României în programul Visa Waiver va depinde de progresele în soluționarea unor cazuri de adopții internaționale.
Telegrama precizează că secretarul adjunct Maura Harty – care s-a întâlnit la București în perioada 10 -11 mai (2005) cu președintele Băsescu, cu ministrul de Externe Mihai Ungureanu și cu alți oficiali din Guvernul român – nu a găsit niciun indiciu care să arate că Executivul avea planuri sau angajamente solide în favoarea rezolvării cazurilor de adopții internaționale afectate de legea de interzicere a acestora care era în vigoare de la 1 ianuarie acel an.
„Ea i-a informat pe interlocutorii săi că va transmite această impresie familiilor americane ale căror petiții pentru adopția copiilor români au fost afectate de moratoriu. Ea i-a reiterat ministrului de Externe Ungureanu mesajul pe care i-l transmisese ei Secretarul (Secretarul de Stat – n.r.) în timpul unei întâlniri la Washington, potrivit căruia stabilirea unei foi de parcurs către o eventuală includere a României în Visa Waiver Program (VWP) va depinde de progresele în soluționarea acestor cazuri aflate în suspensie”, se arată în telegrama citată.
Nota diplomatică menționează că, după întrevederea cu Harty, „președintele Băsescu a părut să se fi răzgândit și a decis să acționeze”.
„La 12 mai, el l-a informat pe însărcinatul cu afaceri că discutase despre problema adopțiilor cu comisarul UE pentru Extindere, Olli Rehn, la 11 mai; că îl va instructa pe ministrul de Externe Ungureanu să scrie Comisiei Europene pentru a-și exprima dorința de a pune în mișcare un proces pentru rezolvarea acestor cazuri; și că România va prelua inițiativa de a convinge germanii, italienii, francezii și pe alții să-și folosească influența și să grăbească CE pentru rezolvarea favoirabilă a cazurilor”, se arată în document.
Tot la acel moment, Maura Harty i-a vorbit lui Băsescu despre repatrierea unor foști naziști români din SUA, președintele spunând, potrivit telegramei, că nu este la curent cu acest subiect.
„Harty și-a început întâlnirea de la 10 mai cu președintele Traian Băsescu exprimând sprijinul pentru România, aflată în încercarea de a elibera jurnaliștii români luați ostatici în Irak”, precizează telegrama.
Apoi, se arată în nota diplomatică, oficialul american „i-a mulțumit lui Băsescu pentru angajamentele asumate la Washington la 9-10 martie – către președintele Bush și către familiile americane care depuseseră petiții pentru a adopta copii români – de a explora modalitățile de rezolvare a cazurilor în suspensie de adopții internaționale înregistrate legal înainte ca Guvernul României să fi instituit legea 272/2004, privind interzicerea acestui tip de adopții de la 1 ianuarie 2005”.
„Ea (Maura Harty – n.r.) a punctat faptul că familiile și Departamentul (Departamentul de Stat – n.r.) respectaseră dorința lui Băsescu de a nu discuta public acest subiect până după data de 25 aprilie, când România a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Ea a regretat faptul că, începând de la acea dată, Guvernul României nu a părut să fi acționat pentru găsirea unei soluții în aceste cazuri. Ea a cerut ca Guvernul să stabilească în mod expeditiv care dintre copii nu mai sunt eligibili pentru adopție, astfel încât familiile care îi așteaptă să nu își păstreze degeaba speranțele”, se mai arată în nota diplomatică.
Documentul notează în continuare că „Băsescu a spus că ține minte ce discuții a avut la Washington, dar că ridicarea acestui subiect la Bruxelles, cu UE, era ca și cum «ai porni un ceas la o bombă»”.
Președintele ar fi spus, potrivit notei diplomatice, că „România are în prezent (mai 2005 – n.r.) mari probleme cu UE” și că spera ca „oamenii de la Bruxelles să înțeleagă mai clar situația din România în lunile următoare, astfel încât să fie discutate cazurile rămase în suspensie”.
„El a spus că nu a abandonat subiectul și că dorea rezolvarea problemei în relațiile României inclusiv cu Franța și Germania. Acum este o perioadă incertă din cauza politicienilor din Germania care sunt în campanie și încearcă să pară duri cu țările care încearcă să adere la UE”, se arată în nota citată.
„Băsescu a spus că la 11 mai se va întâlni cu Olli Rehn, comisarul UE pentru Extindere, aflat într-o vizită de la Bruxelles, și că va discuta despre cei 256 de copii care erau doriți spre adopție în mai multe țări, inclusiv în Israel. Secretarul adjunct Harty a explicat că declarațiile lui Băsescu la Washington dăduseră speranțe familiilor că vor fi întreprinse acțiuni după 25 aprilie, și întrebat dacă există o nouă referință sau o foaie de parcurs despre care le putea vorbi, Băsescu a spus că nu există așa ceva dar că dacă va eșua, va zbura în SUA pentru a le spune personal familiilor”, notează telegrama.
Documentul mai arată că, întrebat dacă există sprijin în CE pentru soluționarea acestor cazuri, Băsescu a răspuns că momentul era foarte nepotrivit pentru discutarea subiectului și că principala problemă o reprezenta raportorul din umbră pentru România, eurodeputatul Emma Nicholson.
„Harty a făcut din nou presiuni pentru un orizont de timp pe acest subiect, dar Băsescu a răspuns că va trebui mai întâi să testeze atmosfera și că ar putea avea o idee după întâlnirea de la 12 mai cu Rehn. Băsescu a spus că problema adopțiilor rămase în suspensie era un subiect încheiat și că va discuta cu Rehn. Când Harty a răspuns că ea speră că subiectul nu este închis, Băsescu a răspuns emfatic «Subiectul este închis. Am obligația mea față de familii. Uitați-vă la realități, avem mari probleme la Bruxelles. Nu vă concentrați pe chestiuni minore, concentrați-vă pe marile noastre probleme». El a mai spus că acum, că Tratatul de aderare la UE era semnat, va începe discuția cu Rehn. Între timp, are 22 de milioane de români și Bruxelles-ul în legătură cu care să fie preocupat”, notează telegrama.
Documentul mai spune că Băsescu ar fi încheiat discuția spunând: „Vom face tot ce putem. Nu mai este o problemă politică pentru mine, ci una personală”.
Telegrama relatează apoi despre întâlnirea lui Harty cu ministrul de Externe de la acea vreme, Mihai Răzvan Ungureanu.
„Când ministrul de Externe Ungureanu a ridicat problema includerii României într-o foaie de parcurs pentru eventuala includere în Visa Waiver Program, Harty a reiterat poziția pe care Secretarul de Stat Rice o exprimase în întâlnirea ei cu Ungureanu la Washington, cu o săptămână înainte, că nu vor fi evoluții privind Visa Waiver Program dacă nu vor fi evoluții privind adopțiile”, notează telegrama diplomatică.
Potrivit sursei citate, Ungureanu a spus că este necesară o soluție pentru adopțiile internaționale, dacă nu una generală, atunci una care să gestioneze fiecare caz în parte.
Telegrama vorbește de asemenea despre o întâlnire pe care Maura Harty a avut-o, la 11 mai, cu Mihnea Constantinescu, consilier de stat, ambasador și director de Cabinet al premierului Tăriceanu, cu Theodora Bertzi, secretar de stat la Oficiul Român pentru Adopții și cu Călin Fabian, consilier la MAE.
„Harty și-a început discuția exprimându-și nemulțumirea legată de întâlnirea din 10 mai cu președintele Băsescu. Acea discuție a făcut-o să creadă că cele două părți sunt mai departe decât crezuse inițial”, notează documentul.
Potrivit telegramei, Mihnea Constantinescu a explicat că, deși Guvernul era hotărât să rezolve problema adopțiilor, aceasta nu era o prioritate de prim-rang pentru noul Guvern în primele sale luni de mandat.
În ceea ce privește ideea existenței a două legi – una pentru cazurile mai vechi, alta pentru cele noi – Constantinescu a întrebat dacă SUA ar putea ajuta România în cazul în care ar anunța o astfel de propunere la Bruxelles.
„Harty și Constantinescu și-au încheiat întâlnirea fiind de acord că este nevoie de continuă comunicare. În încheiere, Constantinescu a întrebat dacă foaia de parcurs pentru includerea României în Visa Waiver Program este o prioritate pentru Guvernul SUA, spunând că Guvernul român trebuia să știe dacă subiectul rămăsese pe agenda bilaterală. Harty a spus că discuțiile ar trebui să continue dar că nu pot exista progrese privind programul Visa Waiver dacă nu se înregistrează progrese privind adopțiile”, mai notează telegrama.
Revista Kamikaze a început, duminică, să publice documente obținute de la Wikileaks, organizația condusă de Julian Assange. Redactorul-șef adjunct al publicației, Cătălin Prisăcariu, a anunțat public că documentele postate pe site-ul revistei reprezintă „originalele” telegramelor transmise de Ambasada americană de la București către Washington, fără ca asupra lor să fi fost operată vreo selecție.
Reprezentantul Kamikaze a anunțat, săptămâna trecută, că deține integral documentele Wikileaks legate de România, afirmând că a intrat în posesia lor prin intermediul Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), al cărui membru este, care a încheiat un parteneriat cu organizația condusă de Assange.
