Diplomații americani scriau, în 2005, că președintele Traian Băsescu i-a spus însărcinatului cu afaceri al SUA la București că există elemente de corupție în contractul cu EADS, potrivit unor note atribuite Wikileaks și publicate de Kamikazeonline.ro.
„Într-un plan pozitiv, un contract referitor la securizarea frontierelor acordat fără licitație către EADS și care are o valoare de 800 de milioane de dolari este atent monitorizat. Președintele Băsescu i-a spus recent însărcinatului cu afaceri că acest contract are elemente de corupție (contract was corrupt) – așa cum bănuiam și noi – și este aproape complet irelevant”, scriau diplomații americani într-o notă din 24 martie 2005, publicată de Kamikazeonline.ro și atribuită Wikileaks.
„Într-un plan negativ, noul Guvern a întârziat în respectarea unor obligații contractuale față de companii americane și în rezolvarea contractelor de privatizare care au fisuri și care au fost încheiate de fostul Guvern, clar un dezavantaj pentru un număr de achizitori americani”, adăugau diplomații.
Aceștia scriau și despre contractul alocat Bechtel, menționând că făcuse obiectul unor revizuiri substanțiale și al unor întârzieri de plată. „De asemenea, sunt problematice plângerile legate de condițiile de privatizare impuse de Guvernul trecut și care au împiedicat unii achizitori americani să își restructureze noile achiziții pentru a deveni competitive. De menționat aici sunt dificultățile experimentate de cumpărătorii americani ai producătorului de vehicule 4×4 ARO”, se arată în documentul citat.
Însă problema Bechtel pare să-i fi preocupat mult mai mult pe diplomații americani, acest subiect regăsindu-se în mai multe note trimise de la București.
Astfel, ambasada nota, la 15 decembrie 2004, că noul președinte, Traian Băsescu, are în general păreri proamericane, dar „oricum, nu s-a ferit să critice în timpul campaniei contractul de construire a unei autostrăzi acordat de Guvernul PSD companiei Bechtel”. Ei notau că Băsescu criticase de asemenea Guvernul PSD și pentru acordarea de contracte unor companii europene „în circumstanțe mai puțin decât transparente”.
În 2005, diplomații americani scriau că speraseră ca, după vizita la Washington a președintelui Băsescu în primăvara acelui an și după asigurările pe care acesta le dăduse, lucrurile aveau să se rezolve pentru Bechtel. „Într-adevăr, mici plăți s-au făcut”, scriau diplomații, explicând de asemenea că adjunctul secretarului pentru Comerț primise asigurări, la 12 mai, de la președintele Băsescu că se va implica pentru rezolvarea problemelor legate de autostradă. „Oricum, puține lucruri pozitive s-au întâmplat de atunci”, scriau ei.
Adjunctul Secretarului american, Robert Zoellick, a discutat și el pe această temă în 2005, la București, în discuțiile cu președintele și cu premierul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu.
„Tăriceanu a descris afacerea Bechtel drept un contract bun negociat de mâinile murdare ale fostului Guvern. Deoarece contractul a fost acordat fără licitație, nu este eligibil pentru finanțare din partea BEI. În plus, fostul Guvern nu a ținut cont de planurile UE de realizare a unei autostrăzi care să traverseze România pe la sud de traseul Bechtel, așa-zisul Coridor 4. Tăriceanu a spus că BM realizase un studiu privind autostrada Bechtel și că, ținând cont de preț, proiectul are sens. Însă el (Tăriceanu, n. red.) era îngrijorat că România nu va putea să obțină finanțare atât pentru Bechtel cât și pentru autostrăzile UE. Tăriceanu a spus că, în calitatea sa de viitor stat UE, România va trebui să ia în calcul prioritățile Uniunii. El și-a exprimat speranța că Guvernul va putea elabora un plan pentru continuarea proiectului Bechtel, însă nu era sigur de acest lucru”, scriau diplomații americani.
