În timp ce românii încep să fie evacuați din Uniunea Europeană în care de abia am intrat, pentru că nu se aștepta nimeni că ne vom stabili în corturi la marginea capitalelor europene, liderii europeni adunați la Lisabona au decis asupra conținutului unei noi constituții europene, menită să o înlocuiască pe cea care a căzut la vot în Franța și Olanda în 2005. Noul document va fi în mare măsură similar celui vechi, dar nu se va mai numi „Constituție”, dat fiind că un document cu acest titlu ar trebui, conform legii din mai multe țări europene, supus votului popular în aceste țări, deci ar exista din nou riscul că ar putea cădea la vot. Ca atare, documentul a fost rebotezat „tratat”, iar liderii vor trebui să facă efortul să explice votanților de ce nu îi consultă nimeni.
Nici românii nu vor fi consultați pe aceste teme. Și probabil că puțini ar avea o părere despre președinția europeană, despre sistemul de vot sau reforma instituțională. Criticii acestor referendumuri spun că în general teme complicate nu trebuie puse la vot popular. Ce rost are să supui un document cu mii de articole la un vot de „da”, sau „nu” , nu vei ști în fond niciodată dacă votanții nu decid în funcție de un singur articol care nu le place. În cazul referendumului francez, și al celui irlandez dinainte, s-a sugerat că asemenea voturi devin de fapt un test de simpatie sau antipatie pentru guvernul de la vremea respectivă, și riscul este ca un șef de stat impopular, ca Jacques Chirac, să face să pice un referendum.
Cu toate astea, e onest să spunem românilor europeni că ar trebui să fie mai interesați de ce conțin asemenea tratate și că e normal să aibă măcar acele cunoștințe care permit un vot avizat pentru Parlamentul european. Tratatul privește viața tuturor, el stabilește zone de decizie care nu mai aparțin parlamentului românesc, deci care nu vor mai fi niciodată influențate de alegerile naționale. Deocamdată nu simțim, dar când vom trece la euro vom simți foarte tare. Guvernele vor fi obligate la politici fiscale foarte prudente, care vor face imposibile cascadorii precum mărirea pensiilor din acest an. Și nu vor mai avea de ales cum au acum. E adevărat că din punct de vedere rațional este mult mai bine să existe reguli europene în această privință, fiind foarte mare tentația populismului iresponsabil, care poate duce țările la faliment, cum am văzut în Bulgaria, în Ungaria și cum începem să vedem și la noi. Dar ceea ce reprezintă alegerea rațională pentru o economie poate să nu fie și cea mai avantajoasă pentru un grup de persoane, de exemplu pensionarii români de după intrarea României în euro (de care ne mai despart minim zece ani). Cei care vor fi pensionari atunci nu ar fi trebuit consultați azi? Eu cred că da. Uniunea Europeană fie va găsi o cale să comunice cu cetățenii, fie se va împotmoli mereu.
La cât de inexistentă a fost campania de informare asupra Europei în România, asemenea consultări au fost până acum imposibile. În același sens, unii au început să argumenteze, în cap cu guvernul nostru liberal, că nici în alte chestiuni publicul român nu ar trebui consultat, de exemplu în chestiunea sistemului de vot, fiind la rândul ei ceva tehnic. Conform acestor oameni, consultarea populară organizată de Traian Băsescu este doar un act de populism. Guvernul ar fi dat deja o lege în acest sens, și specialiștii știu întotdeauna mai bine decât publicul.
Și nu e așa? Ce înțelege publicul din chestiunea cu votul uninominal? El știe doar că vrea să vadă alt tip de oameni care să conducă România și se ia după cei care i-au spus că votul uninominal va aduce acest lucru. Diferențele între abilitatea celor două sisteme concurente propuse de a rezolva problema scapă chiar unor oameni pretins mai educați. Ca atare, de ce să facem referendum și să nu hotărâm în locul poporului chiar noi, cei avizați?
Uite, eu, care sunt un specialist, simt nevoia să facem un referendum. Și dacă aș fi într-o țară occidentală aș fi de părere că trebuie organizat un vot pe tema europeană, și că abilitatea noastră ca experți o dovedim explicând oamenilor ce alternative au, nu evitând votul. La fel gândesc și despre votul uninominal. Și de asta o să vă explic exact care sunt alternativele pe care le votați.
Guvernul a promovat un proiect mixt, în care jumătate din parlamentari vor fi votați pe circumscripții, iar jumătate completați pe listă. Acest sistem a fost încercat o singură dată cu scopul de a curăța clasa politică, în Italia. Nu a atins acest scop, doar procuratura italiană a făcut ceva treabă. Legea guvernului a fost trimisă la promulgare, deci numai aprobarea președintelui îi mai lipsește.
Președintele vrea însă o consultare populară pe un alt sistem, unul asemănător celui pe care alegem primarii. În acest sistem toate locurile se distribuie uninominal. Dacă un candidat nu ia majoritatea din turul 1, primii doi candidați intră în turul doi. Veți avea satisfacția să aveți pe toți candidații clar legați de o circumscripție, le veți putea deci citi declarațiile de avere și verifica singuri dacă spun adevărul, vor fi reprezentații dvs direcți. Dar asta nu îi va împiedica să voteze secret în Parlament, dacă au chef, că așa le dă Constituția dreptul, deci tot nu veți avea control total asupra lor. Nici un sistem uninominal nu dă garanția că o să aveți o clasă politică mai curată. În general nu există nici un fel de dovezi că acest sistem de vot e asociat cu mai puțină corupție. Țările cele mai curate din lume, care sunt cele scandinave, aleg toate parlamentarii pe listă.
Sistemul propus de președinte riscă să îi facă pe mulți oameni al căror candidat favorit a pierdut în turul 1 să stea acasă în turul 2, reducând participarea. Dar în același timp, vă veți putea reorienta la un alt candidat, deci votul dvs nu se va pierde, și se va crea o majoritate mai mare pentru partidul câștigător, ceea ce ne-ar putea feri de coaliții nefuncționale precum cea de după 2004. Partidele vor fi obligate să facă alianțe la vedere, între tururi, nu pe ascuns, ca azi. Va fi mai clar cine guvernează și cine e în opoziție, ceea ce e un avantaj, veți ști pe cine să penalizați la alegerile următoare. Pe de altă parte, nici dacă mergeți și votați pentru, legea referendumului e atât de proastă, că nu e clar că Parlamentul e obligat să dea după aceea o lege cum vrea președintele. E foarte posibil ca totul să se împotmolească și gata.
Merită, cu alte cuvinte, să vă deranjați la referendumul pentru votul uninominal, când există atâtea incertitudini? Părerea mea este că, altfel veți ajunge ca votanții din multe țări vest europene, pentru care decid integral elitele politice și nu îi mai întreabă nimeni nimic. Votați nu doar pentru acum, ci și pentru dreptul dvs de a mai fi consultați și pe viitor.
