Impactul perioadelor dificile asupra oamenilor poate avea un efect benefic, în sensul că îi face mai puternici, iar reformele consolidează statul, le-a transmis sucevenilor primarul Vasile Rîmbu, în discursul susținut la ceremonia organizată, sâmbătă, la aniversarea Unirii Principatelor. În fața bustului artizanului unirii, Alexandru Ioan Cuza, primarul Rîmbu a afirmat că această zi amintește de un moment „în care românii au știut să folosească inteligența politică pentru a-și crea viitorul”.
În discursul său, primarul a subliniat că unirea Principatelor Române din 1859 nu a fost „nici pe departe un accident al istoriei și nici un gest simbolic”. „Acest eveniment istoric a fost rezultatul unei strategii atent gândite. Într-un context internațional complicat, în care marile puteri acceptau doar o unire limitată și temporară, românii au găsit soluția în interiorul propriilor reguli. Alegerea aceluiași domn, Alexandru Ioan Cuza, atât în Moldova, cât și în Țara Românească, a fost un act de inteligență politică. Această dublă alegere a însemnat mai mult decât un artificiu constituțional. A fost semnul unei maturități politice rare, remarcabilă prin capacitatea de a citi contextul, de a înțelege limitele și de a acționa hotărât în interiorul lor. Așa s-a născut unirea”, a spus Vasile Rîmbu.
De asemenea, acesta a făcut trimitere la reformele inițiate de Alexandru Ioan Cuza în ceea ce privește repartiția terenurilor, administrația, justiția, „reforme dificile, care au cerut sacrificii și au stârnit rezistență”, dar care „au pus temelia statului român modern”, menționând că societățile evoluează în cicluri. Astfel, „perioadele dificile obligă oamenii să devină mai responsabili, mai rezistenți, mai atenți la ce construiesc” și din astfel de perioade „se nasc oameni capabili să aducă stabilitate și dezvoltare”. Când dezvoltarea aduce confort, acesta atrage după sine „riscul pierderii vigilenței”. „Fără responsabilitate, confortul slăbește capacitatea de reacție, iar provocările revin. În acest sens, vă reamintesc o zicere ciclică atribuită în diverse forme unor gânditori și scriitori: vremurile grele creează oameni puternici, oamenii puternici creează vremuri bune, vremurile bune creează oameni slabi, iar oamenii slabi creează vremuri grele. Din păcate, cercul se repetă la nesfârșit”, a spus primarul.
În discursul său, Vasile Rîmbu a făcut referire și la presiunea și incertitudinea care a marcat perioada în care principatele române s-au unit, vremuri în care cei care le-au trăit au înțeles că „viitorul nu vine de la sine și că nu poate fi amânat până când condițiile devin ideale”, alegând construcția „în timp real, cu instrumentele disponibile”.
„România de astăzi se află, la rândul ei, într-un punct sensibil al parcursului său istoric. Avem libertate, avem instituții, avem experiența trecutului. Dar avem și datoria de a nu ajunge la autosuficiență. Prezența armatei, a structurilor de ordine publică, a veteranilor de război aici ne amintește că statul român a fost apărat și consolidat prin disciplină, responsabilitate și respect față de lege. Nimic din ceea ce durează nu se construiește fără rigoare. Unirea din 1859 a deschis un drum. De atunci, fiecare generație a fost chemată să adauge câte ceva: uneori construcții, alteori corecții, alteori rezistență. Avem în continuare nevoie de coerență și de asumare, mai ales în vremuri mai dificile. Unirea a fost începutul unui drum. Drumul continuă, cu fiecare dintre noi”, a mai spus primarul Rîmbu.
